1 П римхливий шукає сваволі, стає проти всього розумного.

Singuraticul caută ce-i place lui însuşi; el sfidează orice înţelepciune.

2 Н ерозумний не хоче навчатися, а тільки свій ум показати.

Cel prost nu-şi găseşte plăcerea în învăţătură, ci doar în a-şi face cunoscută părerea.

3 З приходом безбожного й ганьба приходить, а з легковаженням сором.

Când vine cel rău, vine şi dispreţul şi o dată cu ruşinea, vine şi ocara.

4 С лова уст людини глибока вода, джерело премудрости бризкотливий потік.

Cuvintele gurii unui om sunt ca nişte ape adânci; izvorul înţelepciunii este ca un pârâu curgător.

5 Н е добре вважати на обличчя безбожного, щоб праведного повалити на суді.

Nu este bine să fii părtinitor cu cel rău, sau să nedreptăţeşti pe cel nevinovat la judecată.

6 У ста нерозумного тягнуть до сварки, а слова його кличуть бійки.

Buzele prostului aduc ceartă şi gura lui cere lovituri.

7 Я зик нерозумного загибіль для нього, а уста його то тенета на душу його.

Gura celui prost îi aduce ruina şi buzele lui sunt o cursă pentru sufletul lui.

8 С лова обмовника мов ті присмаки, і вони сходять у нутро утроби.

Cuvintele bârfitorului sunt ca nişte prăjituri; ele alunecă până în adâncul stomacului.

9 Т еж недбалий у праці своїй то брат марнотратнику.

Cine este leneş în lucrul lui este confrate cu cel ce distruge.

10 Г осподнє Ім'я сильна башта: до неї втече справедливий і буде безпечний.

Numele Domnului este un turn tare; cel drept fuge în el şi este protejat.

11 М аєток багатому місто твердинне його, і немов міцний мур ув уяві його.

Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; şi-o închipuie ca pe un zid înalt.

12 П еред загибіллю серце людини високо несеться, перед славою ж скромність.

Înainte de pieire omul se îngâmfă, dar smerenia merge înaintea gloriei.

13 Х то відповідає на слово, ще поки почув, то глупота та сором йому!

Cine răspunde fără să fi ascultat face o prostie şi îşi atrage ruşinea.

14 Д ух дійсного мужа виносить терпіння своє, а духа прибитого хто піднесе?

Duhul omului îl încurajează când este bolnav, dar cine poate sprijini un duh zdrobit?

15 С ерце розумне знання набуває, і вухо премудрих шукає знання.

Mintea celor cu discernământ dobândeşte cunoştinţă şi urechea celor înţelepţi caută învăţătură.

16 Д арунок людини виводить із утиску, і провадить її до великих людей.

Un dar deschide uşi celui ce îl oferă şi-l duce înaintea celor mari.

17 П ерший у сварці своїй уважає себе справедливим, але прийде противник його та й дослідить його.

Primul care-şi apără cauza pare că are dreptate, până vine altul şi-i pune întrebări.

18 Ж ереб перериває сварки, та відділює сильних один від одного.

Aruncarea sorţului pune capăt neînţelegerilor şi decide între cei puternici.

19 Р озлючений брат протиставиться більше за місто твердинне, а сварки, немов засуви замку.

Un frate nedreptăţit este mai greu de câştigat decât o cetate întărită şi neînţelegerile sunt ca porţile închise ale unei cetăţi.

20 І з плоду уст людини насичується її шлунок, вона насичується плодом уст своїх.

Din rodul gurii lui omul îşi satură fiinţa şi din venitul buzelor lui se satură.

21 С мерть та життя у владі язика, хто ж кохає його, його плід поїдає.

Viaţa şi moartea stau în puterea limbii, iar cei ce o iubesc îi vor mânca roadele.

22 Х то жінку чеснотну знайшов, знайшов той добро, і милість отримав від Господа.

Cel ce-şi găseşte o soţie găseşte ce este bine şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

23 У богий говорить благально, багатий же відповідає зухвало.

Săracul vorbeşte implorând milă, dar bogatul răspunde cu asprime.

24 Є товариші на розбиття, та є й приятель, більше від брата прив'язаний.

Cine are mulţi prieteni poate ajunge la ruină, dar există un amic care ţine la tine mai mult decât un frate.