1 І вп'явся очима Павло на той синедріон і промовив: Мужі-браття, я аж по сьогоднішній день жив для Бога всім добрим сумлінням!

Pavel s-a uitat ţintă la cei din Sinedriu şi le-a zis: – Bărbaţi, fraţilor, eu mi-am trăit viaţa cu o conştiinţă curată înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta.

2 А ле первосвященик Ананій звелів тим, що стояли при ньому, щоб били його по устах.

Marele preot Ananias le-a poruncit atunci celor ce stăteau lângă el să-l lovească peste gură.

3 Т оді промовив до нього Павло: Тебе битиме Бог, ти стіно побілена... Ти ж сидиш, щоб судити мене за Законом, наказуєш бити мене проти Закону?

Atunci Pavel i-a zis: – Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Tu şezi ca să mă judeci după Lege şi porunceşti să mă lovească, încălcând astfel Legea?!

4 А присутні сказали: То ти Божому первосвященикові лихословиш?

Cei care stăteau lângă el i-au zis: – Îl insulţi pe marele preot al lui Dumnezeu?

5 І промовив Павло: Не знав я, брати, що то первосвященик. Бо написано: На начальника люду твого не лихослов.

Pavel le-a răspuns: – N-am ştiut, fraţilor, că este marele preot; căci este scris: „Să nu-l vorbeşti de rău pe conducătorul poporului tău!“

6 І Павло, спостерігши, що частина одна саддукеї, а друга фарисеї, покликнув у синедріоні: Мужі-браття, я фарисей, і син фарисея. За надію на воскресення мертвих мене судять!

Pavel, ştiind că o parte dintre ei erau saduchei, iar cealaltă parte erau farisei, a strigat în Sinedriu: – Fraţilor, eu sunt fariseu, fiu de fariseu şi din pricina nădejdii în învierea morţilor sunt judecat eu!

7 Я кже він це промовив, колотнеча постала поміж саддукеями та фарисеями, і розділилась юрба.

Când a spus aceasta, s-a stârnit o neînţelegere între farisei şi saduchei, şi adunarea s-a dezbinat.

8 С аддукеї бо твердять, що немає воскресення, ані Ангола, ані духа, фарисеї ж оце визнають.

Căci saducheii zic că nu există nici înviere, nici înger, nici duh, pe când fariseii le recunosc pe toate.

9 І галас великий зчинився. А деякі книжники, із фарисейської групи, уставши, почали сперечатися, кажучи: У чоловікові цьому ми жадного лиха не знаходимо! А коли промовляв Дух до нього, чи Ангол, не противмося Богові.

S-a făcut mult vacarm, iar câţiva cărturari din partida fariseilor s-au ridicat şi au început să se certe zicând: „Nu găsim nimic rău la omul acesta! Dacă i-a vorbit un duh sau un înger?!“

10 А коли колотнеча велика зчинилась, то тисяцький, боячись, щоб Павла не роздерли, звелів воякам увійти та забрати його з-поміж них, і відвести в фортецю.

Fiindcă neînţelegerea a devenit atât de mare, tribunului i-a fost teamă ca nu cumva Pavel să fie rupt în bucăţi de ei, aşa că le-a poruncit soldaţilor să se coboare să-l smulgă din mijlocul lor şi să-l ducă în fort.

11 А наступної ночі став Господь перед ним і промовив: Будь бадьорий! Бо як в Єрусалимі про Мене ти свідчив, так треба тобі свідкувати й у Римі!

În noaptea următoare, Domnul a stat lângă Pavel şi i-a zis: „Curaj! Căci aşa cum ai depus mărturie despre Mine în Ierusalim, tot aşa trebuie să depui mărturie şi în Roma!“ Complot pentru uciderea lui Pavel

12 А коли настав день, то дехто з юдеїв зібрались, та клятву склали, говорячи, що ні їсти, ні пити не будуть, аж доки Павла не заб'ють!

Când s-a făcut zi, iudeii au pus la cale un complot şi s-au legat cu blestem, zicând că nici nu vor mânca şi nici nu vor bea până când nu-l vor omorî pe Pavel.

13 А тих, що закляття таке поклали, було більш сорока.

Cei ce au pus la cale acest complot erau mai mulţi de patruzeci.

14 І вони приступили до первосвящеників та старших і сказали: Ми клятву склали нічого не їсти, аж поки заб'ємо Павла!

Ei s-au dus la conducătorii preoţilor şi la bătrâni şi le-au zis: „Ne-am legat cu blestem să nu gustăm nimic până când nu-l omorâm pe Pavel.

15 О тож разом із синедріоном передайте тисяцькому, щоб до вас він привів його, ніби хочете ви докладніш розізнати про нього. А ми, перше ніж він наблизиться, готові забити його...

Acum deci, voi împreună cu Sinedriul, trimiteţi-i vorbă tribunului să-l aducă la voi ca şi cum urmează să cercetaţi mai amănunţit lucrurile privitoare la el. Şi înainte să ajungă el, noi suntem gata să-l omorâm.“

16 Я к зачув же сестрінець Павлів про цю змову, то прибув, і ввійшов у фортецю, і Павла завідомив.

Însă fiul surorii lui Pavel, auzind despre această cursă, s-a dus, a intrat în fort şi i-a dat de ştire lui Pavel.

17 П авло ж зараз покликав одного з сотників, та й сказав: Цього юнака запровадь до тисяцького, бо він має йому щось сказати.

Pavel l-a chemat pe unul dintre centurioni şi i-a zis: „Condu-l pe tânărul acesta la tribun, pentru că are să-i spună ceva!“

18 Т ой же взяв його, та й запровадив до тисяцького та сказав: Павло в'язень покликав мене, і просив запровадити до тебе цього юнака, що має тобі щось сказати.

Centurionul l-a luat, l-a dus la tribun şi a zis: „Prizonierul Pavel m-a chemat şi m-a rugat să-l conduc pe acest tânăr la tine, pentru că are să-ţi spună ceva.“

19 І взяв тисяцький того за руку, і набік відвів і спитав: Що ти маєш звістити мені?

Tribunul l-a luat de mână şi l-a dus deoparte, să discute numai între ei, iar apoi l-a întrebat: – Ce ai să-mi spui?

20 А той розповів: Змову склали юдеї, просити тебе, щоб ти взавтра до синедріону Павла припровадив, ніби хочуть вони докладніш розпізнати про нього.

El i-a zis: – Iudeii s-au înţeles să-ţi ceară mâine să-l duci pe Pavel în Sinedriu, ca şi cum urmează să-l interogheze mai amănunţit.

21 О тож, не послухайся їх, бо чигає на нього їх більш сорока чоловіка, що клятву склали ні їсти, ні пити, аж доки його не заб'ють... І тепер он готові вони, і чекають твого приречення.

Tu însă să nu te laşi înduplecat. Căci mai mult de patruzeci dintre oamenii lor stau la pândă şi s-au legat cu blestem nici să nu mănânce şi nici să nu bea, până când nu-l vor omorî; iar acum sunt gata şi aşteaptă aprobare de la tine!

22 Т оді тисяцький відпустив юнака, наказавши йому не розповідати ані одному, що мені ти це виявив.

Tribunul l-a lăsat pe tânăr să plece, poruncindu-i: – Să nu spui nimănui că mi-ai descoperit aceste lucruri! Pavel este dus la Cezareea

23 І він закликав котрихсь двох із сотників, і наказа: Пришикуйте на третю годину вночі дві сотні вояків, щоб іти до Кесарії, і кіннотчиків сімдесят, та дві сотні стрільців.

I-a chemat apoi la el pe doi dintre centurioni şi le-a zis: „Pregătiţi două sute de soldaţi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţaşi ca să meargă până în Cezareea la ceasul al treilea din noapte

24 П риготуйте також в'ючаків і Павла посадіть, і здоровим його проведіть до намісника Фелікса.

şi asiguraţi cai şi pentru Pavel, ca să-l puneţi călare şi să-l duceţi în siguranţă la guvernatorul Felix!“

25 І листа написав він такого ось змісту:

A scris o scrisoare care avea următorul cuprins:

26 К лавдій Лісій намісникові вседостойному Феліксові поздоровлення!

„Claudius Lisias, către prea alesul guvernator Felix. Salutare!

27 Ц ього мужа, що його юдеї схопили були та хотіли забити, урятувава я, із вояками прийшовши, довідавшися, що він римлянин.

Omul acesta a fost prins de către iudei şi era să fie omorât de ei, dar, când am aflat că este cetăţean roman, am venit cu soldaţii şi l-am salvat.

28 І хотів я довідатися про причину, що за неї його оскаржали, та й привів був його до їхнього синедріону.

Vrând să aflu şi motivul pentru care îl acuzau, l-am dus în Sinedriul lor

29 Я знайшов, що його винуватять у спірних речах їхнього Закону, і що провини не має він жадної, вартої смерти або ланцюгів.

şi am găsit că era acuzat pentru nişte controverse referitoare la Legea lor, dar nu era nici o acuzaţie pentru care să merite moartea sau lanţurile.

30 Я к донесли ж мені про ту змову, що юдеї вчинили на мужа цього, я зараз до тебе його відіслав, наказавши також позивальникам, щоб перед тобою сказали, що мають на нього. Будь здоровий!

Mi s-a dat însă de ştire că există un complot împotriva acestui om, aşa că l-am trimis imediat la tine, poruncindu-le şi acuzatorilor lui să-ţi spună ce au împotriva lui. (Fii sănătos!) “

31 О тож вояки, як наказано їм, забрали Павла, і вночі попровадили в Антипатриду.

Aşadar, soldaţii l-au luat pe Pavel, aşa cum li se poruncise, şi l-au dus în timpul nopţii în Antipatris.

32 А другого дня, полишивши кіннотчиків, щоб ішли з ним, у фортецю вони повернулись.

În ziua următoare, soldaţii i-au lăsat pe călăreţi să meargă mai departe cu el, iar ei s-au întors la fort.

33 А ті прибули в Кесарію, і, листа передавши намісникові, поставили також Павла перед ним.

Când au ajuns în Cezareea, călăreţii i-au înmânat guvernatorului scrisoarea şi i l-au predat pe Pavel.

34 Н амісник листа прочитав і спитав, із якого він краю. А довідавшись, що з Кілікії, промовив:

Guvernatorul a citit scrisoarea şi l-a întrebat din ce provincie este. Aflând că este din Cilicia,

35 Я тебе переслухаю, як прийдуть і твої позивальники. І звелів стерегти його в Іродовому преторії.

a zis: „Te voi audia când vor veni şi acuzatorii tăi!“ Şi a poruncit să fie ţinut sub pază în palatul lui Irod.