1 П ісля того Ісус перейшов на той бік Галілейського чи Тіверіядського моря.

După aceea, Isus a plecat pe celălalt mal al Mării Galileii, adică Marea Tiberiadei.

2 А за Ним ішла безліч народу, бо бачили чуда Його, що чинив над недужими.

O mare mulţime de oameni Îl urma, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi.

3 І сус же на гору зійшов, і сидів там зо Своїми учнями.

Isus S-a suit pe munte şi S-a aşezat acolo cu ucenicii Lui.

4 Н аближалася ж Пасха, свято юдейське.

Paştele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.

5 А Ісус, звівши очі Свої та побачивши, яка безліч народу до Нього йде, говорить Пилипові: Де ми купимо хліба, щоб вони поживились?

Când Isus Şi-a ridicat ochii şi a văzut că vine la El o mare mulţime, l-a întrebat pe Filip: – De unde să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceştia?

6 В ін же це говорив, його випробовуючи, бо знав Сам, що Він має робити.

Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, însă El ştia ce urmează să facă.

7 П илип Йому відповідь дав: І за двісті динаріїв їм хліба не стане, щоб кожен із них бодай трохи дістав.

Filip I-a răspuns: – Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de denari n-ar fi de ajuns ca fiecare să primească măcar câte puţin!

8 Г оворить до Нього Андрій, один з учнів Його, брат Симона Петра:

Unul dintre ucenicii Lui, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis:

9 Є тут хлопчина один, що має п'ять ячних хлібів та дві рибі, але що то на безліч таку!

– Este aici un băieţel care are cinci pâini de orz şi doi peşti. Dar ce sunt acestea la atâţia?!

10 А Ісус відказав: Скажіть людям сідати! А була на тім місці велика трава. І засіло чоловіка числом із п'ять тисяч.

Isus a zis: – Puneţi oamenii să se aşeze! În locul acela era multă iarbă. Aşa că bărbaţii s-au aşezat; ei erau în număr de aproape cinci mii.

11 А Ісус узяв хліби, і, подяку вчинивши, роздав тим, хто сидів. Так само і з риб, скільки хотіли вони.

Isus a luat pâinile, a adus mulţumiri şi le-a împărţit celor ce se aşezaseră. De asemenea, le-a dat şi din peşti, cât au vrut.

12 І , як наїлись вони, Він говорить до учнів Своїх: Позбирайте куски позосталі, щоб ніщо не загинуло.

Când s-au săturat, le-a zis ucenicilor Săi: – Adunaţi firimiturile rămase, ca să nu se piardă nimic!

13 І зібрали вони. І дванадцять повних кошів наклали кусків, що лишились їдцям із п'яти ячних хлібів.

Le-au adunat deci şi au umplut douăsprezece coşuri cu firimiturile de la cele cinci pâini de orz, firimituri pe care le lăsaseră cei ce mâncaseră.

14 А люди, що бачили чудо, яке Ісус учинив, гомоніли: Це Той справді Пророк, що повинен прибути на світ!

Când au văzut oamenii acest semn pe care l-a făcut El, au zis: „Într-adevăr, Acesta este Profetul Care urma să vină în lume!“

15 С постерігши ж Ісус, що вони мають замір прийти та забрати Його, щоб настановити царем, знов на гору пішов Сам один.

Atunci Isus, ştiind că au de gând să vină să-L ia cu forţa ca să-L facă rege, S-a retras din nou la munte, doar El singur. Isus umblă pe apă

16 А як вечір настав, то зійшли Його учні над море.

Când s-a lăsat seara, ucenicii Lui au coborât la mare,

17 І , ввійшовши до човна, на другий бік моря вони попливли, до Капернауму. І темрява вже наступила була, а Ісус ще до них не приходив.

s-au urcat într-o barcă şi s-au dus înspre partea cealaltă a mării, la Capernaum. Se făcuse deja întuneric şi Isus încă nu venise la ei,

18 В ід великого ж вітру, що віяв, хвилювалося море.

iar marea devenea agitată, pentru că sufla un vânt puternic.

19 Я к вони ж пропливли стадій із двадцять п'ять або з тридцять, то Ісуса побачили, що йде Він по морю, і до човна зближається, і їх страх обгорнув...

După ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Isus umblând pe mare şi apropiindu-Se de barcă şi li s-a făcut frică.

20 В ін же каже до них: Це Я, не лякайтесь!

El însă le-a zis: „Eu sunt! Nu vă temeţi!“

21 І хотіли вони взяти до човна Його; та човен зараз пристав до землі, до якої пливли.

Atunci ei au fost gata să-L ia în barcă. Şi barca a ajuns imediat la ţărmul spre care se îndreptau. Isus, Pâinea vieţii

22 А наступного дня той народ, що на тім боці моря стояв, побачив, що там іншого човна, крім одного того, що до нього ввійшли були учні Його, не було, і що до човна не входив Ісус із Своїми учнями, але відпливли самі учні.

În ziua următoare, mulţimea care stătuse pe celălalt mal al mării a văzut că acolo nu era decât o singură barcă şi că Isus nu Se suise în barcă cu ucenicii Săi, ci că ucenicii plecaseră singuri.

23 А тим часом із Тіверіяди припливли човни інші близько до місця того, де вони їли хліб, як Господь учинив був подяку.

De asemenea, şi alte bărci din Tiberiada sosiseră aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce Domnul adusese mulţumiri.

24 О тож, як побачили люди, що Ісуса та учнів Його там нема, то в човни посідали самі й прибули до Капернауму, і шукали Ісуса.

Când mulţimea a văzut că nici Isus, nici ucenicii Lui nu sunt acolo, s-au urcat ei înşişi în bărci şi s-au dus la Capernaum, în căutarea lui Isus.

25 І , на тім боці моря знайшовши Його, сказали Йому: Коли Ти прибув сюди, Учителю?

Când L-au găsit, de cealaltă parte a mării, I-au zis: – Rabbi, când ai venit aici?

26 В ідповів їм Ісус і сказав: Поправді, поправді кажу вам: Мене не тому ви шукаєте, що бачили чуда, а що їли з хлібів і наситились.

Isus le-a răspuns: – Adevărat, adevărat vă spun că voi Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v-aţi săturat!

27 П ильнуйте не про поживу, що гине, але про поживу, що зостається на вічне життя, яку дасть нам Син Людський, бо відзначив Його Бог Отець.

Lucraţi nu pentru mâncarea care se strică, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul Omului! Căci pe El Şi-a pus Dumnezeu Tatăl pecetea!

28 С казали ж до Нього вони: Що ми маємо почати, щоб робити діла Божі?

Atunci ei L-au întrebat: – Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?

29 І сус відповів і сказав їм: Оце діло Боже, щоб у Того ви вірували, Кого Він послав.

Isus le-a răspuns: – Lucrarea lui Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe Care L-a trimis El!

30 А вони відказали Йому: Яке ж знамено Ти чиниш, щоб побачили ми й поняли Тобі віри? Що Ти робиш?

Prin urmare, ei L-au întrebat: – Şi ce semn faci Tu, ca să vedem şi să credem în Tine? Ce lucrare faci Tu?

31 Н аші отці їли манну в пустині, як написано: Хліб із неба їм дав на поживу.

Strămoşii noştri au mâncat mană în pustie, aşa cum este scris: „Le-a dat să mănânce pâine din cer.“

32 А Ісус їм сказав: Поправді, поправді кажу вам: Не Мойсей хліб із неба вам дав, Мій Отець дає вам хліб правдивий із неба.

Atunci Isus le-a zis: – Adevărat, adevărat vă spun că nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer!

33 Б о хліб Божий є Той, Хто сходить із неба й дає життя світові.

Căci pâinea lui Dumnezeu este Cel Care coboară din cer şi dă lumii viaţă.

34 А вони відказали до Нього: Давай, Господи, хліба такого нам завжди!

Ei I-au zis: – Domnule, dă-ne întotdeauna această pâine!

35 І сус же сказав їм: Я хліб життя. Хто до Мене приходить, не голодуватиме він, а хто вірує в Мене, ніколи не прагнутиме.

Isus le-a răspuns: – Eu sunt pâinea vieţii. Cel ce vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cel ce crede în Mine nu va înseta niciodată!

36 А ле Я вам сказав, що Мене хоч ви й бачили, та не віруєте.

Dar v-am spus că M-aţi văzut, şi tot nu credeţi!

37 У се прийде до Мене, що Отець дає Мені, а того, хто до Мене приходить, Я не вижену геть.

Tot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine, iar pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni niciodată afară.

38 Б о Я з неба зійшов не на те, щоб волю чинити Свою, але волю Того, Хто послав Мене.

Căci am coborât din cer nu ca să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M-a trimis.

39 О це ж воля Того, Хто послав Мене, щоб з усього, що дав Мені Він, Я нічого не стратив, але воскресив те останнього дня.

Şi voia Celui Ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l învii în ziua de pe urmă.

40 О це ж воля Мого Отця, щоб усякий, хто Сина бачить та вірує в Нього, мав вічне життя, і того воскрешу Я останнього дня.

Căci voia Tatălui Meu este ca oricine Îl vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţă veşnică, iar Eu Îl voi învia în ziua de pe urmă.

41 Т оді стали юдеї ремствувати на Нього, що сказав: Я той хліб, що з неба зійшов.

Atunci iudeii au început să murmure cu privire la El, pentru că spusese: „Eu sunt pâinea care a coborât din cer.“

42 І казали вони: хіба Він не Ісус, син Йосипів, що ми знаємо батька та матір Його? Як же Він каже: Я з неба зійшов?

Ei ziceau: „Nu este Acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai Cărui tată şi mamă îi cunoaştem?! Aşadar, cum de spune acum: «Am coborât din cer»?!“

43 А Ісус відповів і промовив до них: Не ремствуйте ви між собою!

Isus le-a răspuns: „Nu murmuraţi între voi!

44 Н іхто бо не може до Мене прийти, як Отець, що послав Мене, не притягне його, і того воскрешу Я останнього дня.

Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl Care M-a trimis. Iar Eu îl voi învia în ziua de pe urmă.

45 У Пророків написано: І всі будуть від Бога навчені. Кожен, хто від Бога почув і навчився, приходить до Мене.

Este scris în Profeţi: «Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.» Oricine a auzit şi a învăţat de la Tatăl vine la Mine.

46 Ц е не значить, щоб хтось Отця бачив, тільки Той Отця бачив, Хто походить від Бога.

Nu că cineva L-a văzut pe Tatăl, în afară de Cel Care este de la Dumnezeu; El L-a văzut pe Tatăl.

47 П оправді, поправді кажу Вам: Хто вірує в Мене, життя вічне той має.

Adevărat, adevărat vă spun că cel ce crede (în Mine) are viaţă veşnică.

48 Я хліб життя!

Eu sunt pâinea vieţii.

49 О тці ваші в пустині їли манну, і померли.

Strămoşii voştri au mâncat mană în pustie şi totuşi au murit.

50 Т о є хліб, Який сходить із неба, щоб не вмер, хто Його споживає.

Pâinea care coboară din cer este de aşa fel, ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară.

51 Я хліб живий, що з неба зійшов: коли хто споживатиме хліб цей, той повік буде жити. А хліб, що дам Я, то є тіло Моє, яке Я за життя світові дам.

Eu sunt pâinea vie care a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta va trăi în veac. Şi pâinea pe care o voi da Eu pentru viaţa lumii este trupul Meu.“

52 Т оді між собою змагатися стали юдеї, говорячи: Як же Він може дати нам тіла спожити?

Atunci iudeii au început să se certe unii cu alţii şi să zică: „Cum poate Acesta să ne dea să mâncăm trupul Lui?!“

53 І сказав їм Ісус: Поправді, поправді кажу вам: Якщо ви споживати не будете тіла Сина Людського й пити не будете крови Його, то в собі ви не будете мати життя.

Dar Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele Lui, nu aveţi viaţă în voi înşivă!

54 Х то тіло Моє споживає та кров Мою п'є, той має вічне життя, і того воскрешу Я останнього дня.

Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, iar Eu îl voi învia în ziua de pe urmă.

55 Б о тіло Моє то правдиво пожива, Моя ж кров то правдиво пиття.

Căci trupul Meu este o adevărată hrană, iar sângele Meu este o adevărată băutură.

56 Х то тіло Моє споживає та кров Мою п'є, той в Мені перебуває, а Я в ньому.

Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine, iar Eu rămân în el.

57 Я к Живий Отець послав Мене, і живу Я Отцем, так і той, хто Мене споживає, і він житиме Мною.

Aşa cum Tatăl cel viu M-a trimis, iar Eu trăiesc datorită Tatălui, tot astfel şi cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi datorită Mie.

58 Т о є хліб, що з неба зійшов. Не як ваші отці їли манну й померли, хто цей хліб споживає, той жити буде повік!

Aceasta este pâinea care a coborât din cer, nu ca aceea pe care au mâncat-o strămoşii voştri, care totuşi au murit: cel ce mănâncă această pâine va trăi în veac!“

59 О це Він говорив, коли в Капернаумі навчав у синагозі.

Aceste lucruri le-a spus în timp ce dădea învăţătură în sinagogă, în Capernaum. Mulţi ucenici Îl părăsesc pe Isus

60 А багато-хто з учнів Його, як почули оце, гомоніли: Жорстока це мова! Хто слухати може її?

Auzind acestea, mulţi din ucenicii Lui au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot! Cine poate s-o asculte?!“

61 А Ісус, Сам у Собі знавши це, що учні Його на те ремствують, промовив до них: Чи оце вас спокушує?

Dar Isus, ştiind în Sine Însuşi că ucenicii Lui murmurau cu privire la aceasta, le-a zis: „ Vorbirea aceasta vă face să vă poticniţi?!

62 А що ж, як побачите Людського Сина, що сходить туди, де перше Він був?

Dar dacă L-aţi vedea pe Fiul Omului înălţându-Se acolo unde era mai înainte?!

63 Т о дух, що оживлює, тіло ж не помагає нічого. Слова, що їх Я говорив вам, то дух і життя.

Duhul este Cel Ce dă viaţă; carnea nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi viaţă.

64 А ле є дехто з вас, хто не вірує. Бо Ісус знав спочатку, хто ті, хто не вірує, і хто видасть Його.

Dar sunt unii dintre voi care nu cred.“ Căci Isus ştia de la început cine sunt cei ce nu cred şi cine este cel ce urma să-L trădeze.

65 І сказав Він: Я тому й говорив вам, що до Мене прибути не може ніхто, як не буде йому від Отця дане те.

Apoi a zis: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine decât dacă i-a fost dat de către Tatăl.“

66 І з того часу відпали багато-хто з учнів Його, і не ходили вже з Ним.

Din această cauză mulţi dintre ucenicii Lui s-au întors şi nu mai umblau cu El.

67 І сказав Ісус Дванадцятьом: Чи не хочете й ви відійти?

Atunci Isus le-a zis celor doisprezece: – Nu vreţi să plecaţi şi voi?

68 В ідповів Йому Симон Петро: До кого ми підемо, Господи? Ти маєш слова життя вічного.

Simon Petru I-a răspuns: – Doamne, la cine să ne ducem?! Tu ai cuvintele vieţii veşnice,

69 М и ж увірували та пізнали, що Ти Христос, Син Бога Живого!

iar noi am ajuns să credem şi să ştim că Tu eşti Sfântul lui Dumnezeu!

70 В ідповів їм Ісус: Чи не Дванадцятьох Я вас вибрав? Та один із вас диявол...

Isus le-a zis: – Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Şi totuşi unul dintre voi este un diavol.

71 Ц е сказав Він про Юду, сина Симонового, Іскаріота. Бо цей мав Його видати, хоч він був один із Дванадцятьох.

Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, pentru că acesta, deşi era unul dintre cei doisprezece, urma să-L trădeze.