1 E ' meglio un tozzo di pane secco con la pace, che una casa ricolma di animali ammazzati con la discordia.

Mai bine o coajă de pâine uscată, mâncată în pace şi în linişte, decât o casă plină de petreceri şi cu ceartă.

2 I l servo che agisce saggiamente dominerà sul figlio che fa disonore e riceverà una parte di eredità con i fratelli.

Un sclav înţelept va domni peste un fiu care aduce ruşine şi va avea parte de moştenire ca unul din fraţi.

3 I l crogiolo è per l'argento e la fornace per l'oro, ma chi prova i cuori è l'Eterno.

Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar Cel Ce testează inima este Domnul.

4 I l malvagio presta attenzione alle labbra inique, il bugiardo dà ascolto alla lingua perversa.

Cel ce face răul ascultă de buzele înşelătoare şi cel mincinos dă atenţie limbii răutăcioase.

5 C hi schernisce il povero oltraggia Colui che l'ha fatto; chi si rallegra della sventura altrui non rimarrà impunito.

Cine îl batjocoreşte pe sărac Îl dispreţuieşte pe Creatorul lui; cine se bucură de o nenorocire nu va rămâne nepedepsit.

6 I figli dei figli sono la corona dei vecchi, e la gloria dei figli sono i loro padri.

Nepoţii sunt cununa bătrânilor, iar părinţii sunt slava copiilor lor.

7 A llo stolto non si addice un buon parlare, ancor meno delle labbra bugiarde a un principe.

Cuvintele alese nu se potrivesc celui nebun, cu atât mai puţin buzele mincinoase pentru un nobil.

8 U n regalo è una pietra preziosa agli occhi di chi lo possiede; dovunque si volge, egli riesce.

Mita este o piatră preţioasă în ochii celui ce o oferă; orice face, el reuşeşte.

9 C hi copre una colpa si procura amore, ma chi vi ritorna sopra divide gli amici migliori.

Cine acoperă o jignire caută dragostea, dar cine o aminteşte mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.

10 U n rimprovero penetra piú profondamente nell'uomo assennato, che cento colpi nello stolto.

O mustrare pătrunde mai mult pe cel priceput decât o sută de lovituri pe cel prost.

11 I l malvagio non cerca altro che ribellione, perciò gli sarà mandato contro un messaggero crudele.

Cel rău este înclinat doar spre revoltă; un sol fără milă va fi trimis împotriva lui.

12 E ' meglio incontrare un'orsa derubata dei suoi piccoli, che uno stolto nella sua follia.

Mai bine să întâlneşti o ursoaică prădată de puii ei, decât un prost în nesăbuinţa lui.

13 I l male non si allontanerà dalla casa di chi rende il male per il bene.

Dacă un om întoarce rău pentru bine, nici răul nu-i va părăsi casa.

14 I niziare una contesa è come dar la stura alle acque; perciò tronca la lite prima che si inasprisca.

Începutul unei certe este ca ruperea unui stăvilar de apă; de aceea, opreşte cearta înainte de a se înteţi!

15 C hi assolve il colpevole e chi condanna il giusto sono entrambi un abominio per l'Eterno.

Cel ce îndreptăţeşte pe cel rău şi cel ce condamnă pe cel drept sunt amândoi o urâciune înaintea Domnului.

16 A che serve il denaro in mano allo stolto? Forse a comprare sapienza, quando egli non ha alcun senno?

Ce folos au banii în mâna celui prost? Ca să cumpere înţelepciunea? Dar n-are minte …

17 L 'amico ama in ogni tempo, ma un fratello è nato per l'avversità.

Prietenul iubeşte oricând, iar fratele s-a născut să fie alături în necaz.

18 L 'uomo privo di senno dà la mano come garanzia e s'impegna per il suo vicino.

Omul nechibzuit dă garanţie şi girează pentru semenul său.

19 C hi ama il peccato ama le liti, e chi innalza la sua porta cerca la rovina.

Cine iubeşte cearta iubeşte păcatul; cine construieşte o poartă înaltă îşi atrage distrugerea.

20 L 'uomo disonesto di cuore non trova alcun bene, e chi ha la lingua perversa cade nei guai.

Cel cu inima necinstită nu are parte de bine şi cel cu limba înşelătoare cade în necaz.

21 C hi genera uno stolto ne avrà afflizione, e il padre di uno stolto non potrà rallegrarsi.

Cine naşte un prost va avea întristare şi tatăl unui nebun nu va avea bucurie.

22 U n cuore allegro è una buona medicina, ma uno spirito abbattuto inaridisce le ossa.

O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele.

23 L 'empio accetta regali di nascosto per pervertire le vie della giustizia.

Cel rău acceptă mita pe ascuns, ca să corupă căile dreptăţii.

24 L a sapienza sta davanti a chi ha intendimento, ma gli occhi dello stolto vagano fino agli estremi confini della terra.

Înţelepciunea este înaintea omului priceput, dar ochii prostului o caută la capătul pământului.

25 I l figlio stolto è causa di dolore per suo padre e amarezza per colei che l'ha partorito.

Un fiu prost aduce întristare tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut.

26 N on è bene condannare il giusto né colpire i principi per la loro rettitudine.

Nu este bine să pedepseşti pe cel nevinovat, nici să loveşti pe cei nobili din cauza integrităţii lor.

27 C hi modera le sue parole possiede conoscenza, e chi ha lo spirito calmo è un uomo prudente.

Un om înzestrat cu ştiinţă îşi înfrânează cuvintele şi cel înţelept are un duh calm.

28 A nche lo stolto quando tace, è ritenuto saggio e, quando tiene chiuse le labbra, è considerato intelligente.

Chiar şi un prost este considerat înţelept dacă tace şi priceput dacă-şi ţine gura.