Proverbi 8 ~ Proverbe 8

picture

1 N on grida forse la sapienza, e la prudenza non fa sentire la sua voce?

Nu strigă înţelepciunea? Nu-şi înalţă priceperea glasul?

2 E ssa sta in piedi in cima alle alture, lungo la strada, agli incroci delle vie;

Ea se opreşte pe înălţimi, de-a lungul străzilor, la răspântii,

3 g rida presso le porte, all'ingresso della città, sulla soglia delle porte:

lângă porţile care duc spre intrarea cetăţii, la uşi, şi strigă cu voce tare:

4 « Mi rivolgo a voi, o uomini, e la mia voce è indirizzata ai figli dell'uomo.

„Oamenilor, către voi strig şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!

5 I ntendete, o semplici, la prudenza e voi stolti, abbiate un cuore assennato.

O, nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa; proştilor, înţelegeţi priceperea!

6 A scoltate, perché parlerò di cose importanti, e le mie labbra si apriranno per dire cose giuste.

Ascultaţi, căci am să vă spun lucruri mari! Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!

7 P oiche la mia bocca proclamerà la verità; l'empietà è un abominio alle mie labbra,

Căci gura mea rosteşte adevărul, iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.

8 T utte le parole della mia bocca sono giuste, in esse non c'è niente di tortuoso e perverso,

Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, nu este nimic necinstit sau sucit în ele.

9 S ono tutte rette per chi ha intendimento e giuste per quelli che hanno trovato la conoscenza,

Toate sunt clare pentru cel priceput şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.

10 R icevete il mio ammaestramento e non l'argento, la conoscenza invece dell'oro scelto,

Primiţi îndrumarea mea în loc de argint şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,

11 p erchè la sapienza vale piú delle perle, e tutte le cose che uno può desiderare non l'eguagliano.

căci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.

12 I o, la sapienza, sto con la prudenza e trovo la conoscenza della riflessione.

Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa; eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.

13 I l timore dell'Eterno è odiare il male; io odio la superbia, l'arroganza, la via malvagia e la bocca perversa.

Frica de Domnul te face să urăşti răul. Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa, calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.

14 A me appartiene il consiglio e la vera sapienza; io sono l'intelligenza, a me appartiene la forza.

Al meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare; a mea este priceperea, a mea este puterea.

15 P er mio mezzo regnano i re e i principi deliberano la giustizia.

Prin mine domnesc împăraţii şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.

16 P er mio mezzo governano i capi, i nobili tutti i giudici della terra.

Prin mine guvernează prinţii şi toţi nobilii care conduc pământul.

17 I o amo quelli che mi amano, e quelli che mi cercano diligentemente mi trovano,

Eu iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută mă vor găsi.

18 C on me sono ricchezze e gloria, la ricchezza che dura e la giustizia.

Eu aduc bogăţie şi onoare, belşug şi bunăstare.

19 I l mio frutto è migliore dell'oro, sí, dell'oro fino e il mio prodotto piú dell'argento scelto.

Rodul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat; profitul meu întrece argintul ales.

20 I o cammino nella via della giustizia in mezzo ai sentieri dell'equità,

Eu merg pe calea dreptăţii, pe mijlocul cărărilor justiţiei,

21 p er far ereditare la vera ricchezza a quelli che mi amano e per riempire i loro tesori.

ca să le dau o moştenire celor ce mă iubesc şi să le umplu vistieriile.

22 L 'Eterno mi possedette al principio della sua via, prima delle sue opere piú antiche.

Domnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

23 F ui stabilita dall'eternità, dal principio, prima che la terra fosse.

Eu am fost desemnată din veşnicie, de la început, înainte de a fi pământul.

24 F ui prodotta quando non c'erano ancora gli abissi, quando non c'erano sorgenti rigurgitanti d'acqua.

Eu am fost născută când nu erau oceanele, când nu erau izvoare încărcate cu apă.

25 F ui prodotta prima che le fondamenta dei monti fossero consolidate prima delle colline,

Înainte de aşezarea munţilor, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,

26 q uando non aveva ancora fatto né la terra né i campi né le prime zolle della terra.

când El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.

27 Q uando egli fissava i cieli, io ero là; quando tracciava un cerchio sulla superficie dell'abisso,

Când a întocmit El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe faţa adâncului,

28 q uando rendeva stabili i cieli di sopra, quando rafforzava le fonti dell'abisso,

când a pironit norii sus şi a întărit izvoarele adâncului,

29 q uando assegnava al mare il suo limite perché le acque non oltrepassassero il suo comando, quando stabiliva le fondamenta della terra,

când a dat mării porunca Lui, ca apele să nu treacă peste hotărârea Sa, când a trasat temeliile pământului,

30 I o ero presso di lui come un architetto, ero ogni giorno la sua delizia, rallegrandomi ogni momento davanti a lui

eu eram meşterul de lângă El şi zi de zi aveam parte de desfătări, jucând neîncetat în prezenţa Lui,

31 m i rallegravo nella parte abitabile del mondo e trovavo il mio diletto con i figli degli uomini.

jucând pe întinderea pământului Lui şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.

32 O ra dunque, figli, ascoltatemi; beati quelli che osservano le mie vie!

Acum deci, fiilor, ascultaţi-mă! Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!

33 A scoltate l'ammaestramento e siate saggi, e non respingetelo!

Ascultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi; n-o ignoraţi!

34 B eato l'uomo che mi ascolta, vegliando ogni giorno alle mie porte e custodendo gli stipiti delle mie porte.

Binecuvântat este omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.

35 P oiché chi mi trova, trova la vita, e ottiene favore dall'Eterno.

Fiindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

36 M a chi pecca contro di me, fa male a se stesso; tutti quelli che mi odiano amano la morte».

Dar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur; toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“