1 L a sapienza ha costruito la sua casa, ha intagliato le sue sette colonne.

Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a ridicat cei şapte stâlpi,

2 H a ammazzato i suoi animali, ha mescolato il suo vino e ha imbandito la sua tavola.

şi-a pregătit mâncarea, şi-a amestecat vinul şi şi-a întins masa.

3 H a mandato fuori le sue ancelle; dai luoghi piú elevati della città essa grida:

Şi-a trimis slujitoarele şi anunţă de pe vârful înălţimilor oraşului:

4 « Chi è sciocco venga qui!». A chi è privo di senno dice:

„Cine este nesăbuit să vină aici!“ Iar celor fără minte le spune:

5 « Venite, mangiate del mio pane e bevete del vino che ho mescolato.

„Veniţi să mâncaţi din pâinea mea şi să beţi din vinul pe care l-am amestecat!

6 L asciate la stoltezza e vivrete, e camminate per la via dell'intendimento».

Părăsiţi căile nesăbuite şi veţi trăi! Umblaţi pe calea priceperii!“

7 C hi corregge lo schernitore si attira vituperio, e chi riprende l'empio riceve ingiuria.

Cine încearcă să îndrepte un batjocoritor îşi atrage dispreţ, iar cine mustră pe cel rău se răneşte singur.

8 N on riprendere lo schernitore, perché ti odierà; riprendi il saggio, ed egli ti amerà.

Nu mustra pe cel batjocoritor ca să nu te urască! Mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

9 I nsegna al saggio e diventerà ancor piú saggio. Ammaestra il giusto e accrescerà il suo sapere,

Îndrumă-l pe cel înţelept, şi el va fi şi mai înţelept! Învaţă-l pe cel drept, şi el va adăuga la învăţătura lui.

10 I l timore dell'Eterno è il principio della sapienza, e la conoscenza del Santo è l'intelligenza.

„Frica de Domnul este începutul înţelepciunii, şi cunoaşterea Celui Sfânt este pricepere.

11 P oiché per mio mezzo saranno moltiplicati i tuoi giorni e ti saranno aggiunti anni di vita,

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele şi îţi vor spori anii vieţii.

12 S e sei saggio, sei saggio per te stesso se sei schernitore, tu solo ne porterai la pena.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.“

13 L a donna stolta è turbolenta, è sciocca e non sa nulla.

Femeia „Prostie“ este gălăgioasă, nesăbuită şi nu ştie nimic.

14 S iede alla porta della sua casa, su un seggio nei luoghi elevati della città,

Ea stă la uşa casei ei, pe un scaun, chiar în locul cel mai înalt al cetăţii,

15 p er invitare quelli che passano per la via, che vanno diritti per la loro strada:

ca să-i anunţe pe trecătorii care merg drept pe calea lor:

16 « Chi è sciocco venga qui!». E a chi è privo di senno dice:

„Cine este nesăbuit să vină aici!“ Iar celui fără minte îi spune:

17 « Le acque rubate sono dolci, il pane mangiato di nascosto è gustoso».

„Apele furate sunt dulci, iar pâinea luată pe ascuns este delicioasă!“

18 M a egli non sa che là ci sono i morti, che i suoi invitati sono nel profondo dello Sceol.

Dar acela nu ştie că acolo sunt morţii şi că oaspeţii ei sunt în adâncimile Locuinţei Morţilor.