1 W isdom hath builded her house, She hath hewn out her pillars -- seven.

Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a ridicat cei şapte stâlpi,

2 S he hath slaughtered her slaughter, She hath mingled her wine, Yea, she hath arranged her table.

şi-a pregătit mâncarea, şi-a amestecat vinul şi şi-a întins masa.

3 S he hath sent forth her damsels, She crieth on the tops of the high places of the city:

Şi-a trimis slujitoarele şi anunţă de pe vârful înălţimilor oraşului:

4 ` Who simple? let him turn aside hither.' Whoso lacketh heart: she hath said to him,

„Cine este nesăbuit să vină aici!“ Iar celor fără minte le spune:

5 ` Come, eat of my bread, And drink of the wine I have mingled.

„Veniţi să mâncaţi din pâinea mea şi să beţi din vinul pe care l-am amestecat!

6 F orsake ye, the simple, and live, And be happy in the way of understanding.

Părăsiţi căile nesăbuite şi veţi trăi! Umblaţi pe calea priceperii!“

7 T he instructor of a scorner Is receiving for it -- shame, And a reprover of the wicked -- his blemish.

Cine încearcă să îndrepte un batjocoritor îşi atrage dispreţ, iar cine mustră pe cel rău se răneşte singur.

8 R eprove not a scorner, lest he hate thee, Give reproof to the wise, and he loveth thee.

Nu mustra pe cel batjocoritor ca să nu te urască! Mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

9 G ive to the wise, and he is wiser still, Make known to the righteous, And he increaseth learning.

Îndrumă-l pe cel înţelept, şi el va fi şi mai înţelept! Învaţă-l pe cel drept, şi el va adăuga la învăţătura lui.

10 T he commencement of wisdom the fear of Jehovah, And a knowledge of the Holy Ones understanding.

„Frica de Domnul este începutul înţelepciunii, şi cunoaşterea Celui Sfânt este pricepere.

11 F or by me do thy days multiply, And added to thee are years of life.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele şi îţi vor spori anii vieţii.

12 I f thou hast been wise, thou hast been wise for thyself, And thou hast scorned -- thyself bearest.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.“

13 A foolish woman noisy, Simple, and hath not known what.

Femeia „Prostie“ este gălăgioasă, nesăbuită şi nu ştie nimic.

14 A nd she hath sat at the opening of her house, On a throne -- the high places of the city,

Ea stă la uşa casei ei, pe un scaun, chiar în locul cel mai înalt al cetăţii,

15 T o call to those passing by the way, Who are going straight their paths.

ca să-i anunţe pe trecătorii care merg drept pe calea lor:

16 ` Who simple? let him turn aside hither.' And whoso lacketh heart -- she said to him,

„Cine este nesăbuit să vină aici!“ Iar celui fără minte îi spune:

17 ` Stolen waters are sweet, And hidden bread is pleasant.'

„Apele furate sunt dulci, iar pâinea luată pe ascuns este delicioasă!“

18 A nd he hath not known that Rephaim there, In deep places of Sheol her invited ones!

Dar acela nu ştie că acolo sunt morţii şi că oaspeţii ei sunt în adâncimile Locuinţei Morţilor.