1 W isdom hath builded her house, She hath hewn out her pillars -- seven.

Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

2 S he hath slaughtered her slaughter, She hath mingled her wine, Yea, she hath arranged her table.

Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

3 S he hath sent forth her damsels, She crieth on the tops of the high places of the city:

Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

4 ` Who simple? let him turn aside hither.' Whoso lacketh heart: she hath said to him,

Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

5 ` Come, eat of my bread, And drink of the wine I have mingled.

Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

6 F orsake ye, the simple, and live, And be happy in the way of understanding.

Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

7 T he instructor of a scorner Is receiving for it -- shame, And a reprover of the wicked -- his blemish.

Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

8 R eprove not a scorner, lest he hate thee, Give reproof to the wise, and he loveth thee.

Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

9 G ive to the wise, and he is wiser still, Make known to the righteous, And he increaseth learning.

Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

10 T he commencement of wisdom the fear of Jehovah, And a knowledge of the Holy Ones understanding.

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

11 F or by me do thy days multiply, And added to thee are years of life.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

12 I f thou hast been wise, thou hast been wise for thyself, And thou hast scorned -- thyself bearest.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

13 A foolish woman noisy, Simple, and hath not known what.

Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

14 A nd she hath sat at the opening of her house, On a throne -- the high places of the city,

Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

15 T o call to those passing by the way, Who are going straight their paths.

ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

16 ` Who simple? let him turn aside hither.' And whoso lacketh heart -- she said to him,

Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

17 ` Stolen waters are sweet, And hidden bread is pleasant.'

Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

18 A nd he hath not known that Rephaim there, In deep places of Sheol her invited ones!

El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.