1 A wise son -- the instruction of a father, And a scorner -- he hath not heard rebuke.

Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

2 F rom the fruit of the mouth a man eateth good, And the soul of the treacherous -- violence.

Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

3 W hoso is keeping his mouth, is keeping his soul, Whoso is opening wide his lips -- ruin to him!

Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

4 T he soul of the slothful is desiring, and hath not. And the soul of the diligent is made fat.

Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

5 A false word the righteous hateth, And the wicked causeth abhorrence, and is confounded.

Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

6 R ighteousness keepeth him who is perfect in the way, And wickedness overthroweth a sin offering.

Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

7 T here is who is making himself rich, and hath nothing, Who is making himself poor, and wealth abundant.

Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

8 T he ransom of a man's life his riches, And the poor hath not heard rebuke.

Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

9 T he light of the righteous rejoiceth, And the lamp of the wicked is extinguished.

Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

10 A vain man through pride causeth debate, And with the counselled wisdom.

Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

11 W ealth from vanity becometh little, And whoso is gathering by the hand becometh great.

Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

12 H ope prolonged is making the heart sick, And a tree of life the coming desire.

O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

13 W hoso is despising the Word is destroyed for it, And whoso is fearing the Command is repayed.

Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

14 T he law of the wise a fountain of life, To turn aside from snares of death.

Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

15 G ood understanding giveth grace, And the way of the treacherous hard.

O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

16 E very prudent one dealeth with knowledge, And a fool spreadeth out folly.

Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

17 A wicked messenger falleth into evil, And a faithful ambassador is healing.

Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

18 W hoso is refusing instruction -- poverty and shame, And whoso is observing reproof is honoured.

Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

19 A desire accomplished is sweet to the soul, And an abomination to fools: Turn from evil.

Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

20 W hoso is walking with wise men is wise, And a companion of fools suffereth evil.

Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

21 E vil pursueth sinners, And good recompenseth the righteous.

Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

22 A good man causeth sons' sons to inherit, And laid up for the righteous the sinner's wealth.

Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

23 A bundance of food -- the tillage of the poor, And substance is consumed without judgment.

Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

24 W hoso is sparing his rod is hating his son, And whoso is loving him hath hastened him chastisement.

Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

25 T he righteous is eating to the satiety of his soul, And the belly of the wicked lacketh!

Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -