1 U n fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

A wise son -- the instruction of a father, And a scorner -- he hath not heard rebuke.

2 P rin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

From the fruit of the mouth a man eateth good, And the soul of the treacherous -- violence.

3 C ine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

Whoso is keeping his mouth, is keeping his soul, Whoso is opening wide his lips -- ruin to him!

4 L eneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

The soul of the slothful is desiring, and hath not. And the soul of the diligent is made fat.

5 C el neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

A false word the righteous hateth, And the wicked causeth abhorrence, and is confounded.

6 N eprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

Righteousness keepeth him who is perfect in the way, And wickedness overthroweth a sin offering.

7 U nul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

There is who is making himself rich, and hath nothing, Who is making himself poor, and wealth abundant.

8 O mul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

The ransom of a man's life his riches, And the poor hath not heard rebuke.

9 L umina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

The light of the righteous rejoiceth, And the lamp of the wicked is extinguished.

10 P rin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

A vain man through pride causeth debate, And with the counselled wisdom.

11 B ogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

Wealth from vanity becometh little, And whoso is gathering by the hand becometh great.

12 O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

Hope prolonged is making the heart sick, And a tree of life the coming desire.

13 C ine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

Whoso is despising the Word is destroyed for it, And whoso is fearing the Command is repayed.

14 Î nvăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

The law of the wise a fountain of life, To turn aside from snares of death.

15 O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

Good understanding giveth grace, And the way of the treacherous hard.

16 O rice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

Every prudent one dealeth with knowledge, And a fool spreadeth out folly.

17 U n sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

A wicked messenger falleth into evil, And a faithful ambassador is healing.

18 S ărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

Whoso is refusing instruction -- poverty and shame, And whoso is observing reproof is honoured.

19 Î mplinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

A desire accomplished is sweet to the soul, And an abomination to fools: Turn from evil.

20 C ine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

Whoso is walking with wise men is wise, And a companion of fools suffereth evil.

21 N enorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

Evil pursueth sinners, And good recompenseth the righteous.

22 O mul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

A good man causeth sons' sons to inherit, And laid up for the righteous the sinner's wealth.

23 O gorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

Abundance of food -- the tillage of the poor, And substance is consumed without judgment.

24 C ine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

Whoso is sparing his rod is hating his son, And whoso is loving him hath hastened him chastisement.

25 C el neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -

The righteous is eating to the satiety of his soul, And the belly of the wicked lacketh!