1 Ţ ofar din Naama a luat cuvîntul şi a zis:

And Zophar the Naamathite answereth and saith: --

2 G îndurile mele mă silesc să răspund, şi frămîntarea mea nu-mi dă pace.

Therefore my thoughts cause me to answer, And because of my sensations in me.

3 A m auzit mustrări cari mă umplu de ruşine, şi din adîncul minţii mele duhul mă face să răspund.

The chastisement of my shame I hear, And the spirit of mine understanding Doth cause me to answer:

4 N u ştii tu că, de mult de tot, de cînd a fost aşezat omul pe pămînt,

This hast thou known from antiquity? Since the placing of man on earth?

5 b iruinţa celor răi a fost scurtă, şi bucuria nelegiuitului numai de o clipă?

That the singing of the wicked short, And the joy of the profane for a moment,

6 C hiar dacă s'ar înălţa pînă la ceruri, şi capul i-ar ajunge pînă la nori,

Though his excellency go up to the heavens, And his head against a cloud he strike --

7 v a pieri pentru totdeauna, ca murdăria lui, şi cei ce -l vedeau vor zice:, Unde este?`

As his own dung for ever he doth perish, His beholders say: `Where he?'

8 V a sbura ca un vis, şi nu -l vor mai găsi; va pieri ca o vedenie de noapte.

As a dream he fleeth, and they find him not, And he is driven away as a vision of the night,

9 O chiul care -l privea nu -l va mai privi, locul în care locuia nu -l va mai zări.

The eye hath not seen him, and addeth not. And not again doth his place behold him.

10 P este fiii lui vor năvăli cei săraci, şi mînile lui vor da înapoi ce a răpit cu sila.

His sons do the poor oppress, And his hands give back his wealth.

11 O asele lui, pline de vlaga tinereţii, îşi vor avea culcuşul cu el în ţărînă.

His bones have been full of his youth, And with him on the dust it lieth down.

12 D ulce era răul în gura lui, îl ascundea subt limbă,

Though he doth sweeten evil in his mouth, Doth hide it under his tongue,

13 î l mesteca într'una şi nu -l lăsa, îl ţinea în cerul gurii:

Hath pity on it, and doth not forsake it, And keep it back in the midst of his palate,

14 d ar hrana lui se va preface în măruntaiele lui, va ajunge în trupul lui o otravă de aspidă.

His food in his bowels is turned, The bitterness of asps in his heart.

15 B ogăţiile înghiţite le va vărsa, Dumnezeu le va scoate din pîntecele lui.

Wealth he hath swallowed, and doth vomit it. From his belly God driveth it out.

16 O travă de aspidă a supt, şi de aceea, limba năpîrcii îl va ucide.

Gall of asps he sucketh, Slay him doth the tongue of a viper.

17 N u-şi va mai plimba privirile peste pîraiele şi rîurile de miere şi de lapte,

He looketh not on rivulets, Flowing of brooks of honey and butter.

18 v a da înapoi ce a cîştigat, şi nu va mai trage folos din cîştig; va da înapoi tot ce a luat, şi nu se va mai bucura de el,

He is giving back he laboured for, And doth not consume; As a bulwark his exchange, and he exults not.

19 c ăci a asuprit pe săraci, şi i -a lăsat să piară, a dărîmat case şi nu le -a zidit la loc.

For he oppressed -- he forsook the poor, A house he hath taken violently away, And he doth not build it.

20 L ăcomia lui n'a cunoscut margini; dar nu va scăpa ce are mai scump.

For he hath not known ease in his belly. With his desirable thing he delivereth not himself.

21 N imic nu scapă de lăcomia lui, dar bună starea lui nu va ţinea.

There is not a remnant to his food, Therefore his good doth not stay.

22 Î n mijlocul belşugului va fi în nevoie; mîna tuturor ticăloşilor se va ridica asupra lui.

In the fulness of his sufficiency he is straitened. Every perverse hand doth meet him.

23 Ş i iată, ca să -i umple pîntecele, Dumnezeu va trimete peste el focul mîniei Lui, şi -l va sătura cu o ploaie de săgeţi.

It cometh to pass, at the filling of his belly, He sendeth forth against him The fierceness of His anger, Yea, He raineth on him in his eating.

24 D acă va scăpa de armele de fer, îl va străpunge arcul de aramă.

He fleeth from an iron weapon, Pass through him doth a bow of brass.

25 Î şi smulge din trup săgeata, care schinteie la ieşirea din fierea lui, şi îl apucă spaimele morţii.

One hath drawn, And it cometh out from the body, And a glittering weapon from his gall proceedeth. On him terrors.

26 T oate nenorocirile sînt păstrate pentru comorile lui; va fi mistuit de un foc pe care nu -l va aprinde omul,

All darkness is hid for his treasures, Consume him doth a fire not blown, Broken is the remnant in his tent.

27 C erurile îi vor desveli fărădelegea, şi pămîntul se va ridica împotriva lui.

Reveal do the heavens his iniquity, And earth is raising itself against him.

28 V eniturile casei lui se vor perde, vor pieri în ziua mîniei lui Dumnezeu.

Remove doth the increase of his house, Poured forth in a day of His anger.

29 A ceasta este soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, aceasta este moştenirea pe care i -o hotărăşte Dumnezeu.``

This the portion of a wicked man from God. And an inheritance appointed him by God.