1 C el rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. -

The wicked have fled and there is no pursuer. And the righteous as a young lion is confident.

2 C înd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. -

By the transgression of a land many its heads. And by an intelligent man, Who knoweth right -- it is prolonged.

3 U n om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -

A man -- poor and oppressing the weak, a sweeping rain, and there is no bread.

4 C eice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. -

Those forsaking the law praise the wicked, Those keeping the law plead against them.

5 O amenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. -

Evil men understand not judgment, And those seeking Jehovah understand all.

6 M ai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -

Better the poor walking in his integrity, Than the perverse of ways who is rich.

7 C elce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -

Whoso is keeping the law is an intelligent son, And a friend of gluttons, Doth cause his father to blush.

8 C ine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. -

Whoso is multiplying his wealth by biting and usury, For one favouring the poor doth gather it.

9 D acă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. -

Whoso is turning his ear from hearing the law, Even his prayer an abomination.

10 C ine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -

Whoso is causing the upright to err in an evil way, Into his own pit he doth fall, And the perfect do inherit good.

11 O mul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -

A rich man is wise in his own eyes, And the intelligent poor searcheth him.

12 C înd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -

In the exulting of the righteous the glory abundant, And in the rising of the wicked man is apprehensive.

13 C ine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -

Whoso is covering his transgressions prospereth not, And he who is confessing and forsaking hath mercy.

14 F erice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -

O the happiness of a man fearing continually, And whoso is hardening his heart falleth into evil.

15 C a un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. -

A growling lion, and a ranging bear, the wicked ruler over a poor people.

16 U n voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -

A leader lacking understanding multiplieth oppressions, Whoso is hating dishonest gain prolongeth days.

17 U n om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -

A man oppressed with the blood of a soul, Unto the pit fleeth, none taketh hold on him.

18 C ine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -

Whoso is walking uprightly is saved, And the perverted of ways falleth at once.

19 C ine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -

Whoso is tilling his ground is satisfied bread, And whoso is pursuing vanity, Is filled poverty.

20 U n om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -

A stedfast man hath multiplied blessings, And whoso is hasting to be rich is not acquitted.

21 N u este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. -

To discern faces is not good, And for a piece of bread doth a man transgress.

22 U n om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -

Troubled for wealth the man an evil eye, And he knoweth not that want doth meet him.

23 C ine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. -

Whoso is reproving a man afterwards findeth grace, More than a flatterer with the tongue.

24 C ine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -

Whoso is robbing his father, or his mother, And is saying, `It is not transgression,' A companion he is to a destroyer.

25 C el lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -

Whoso is proud in soul stirreth up contention, And whoso is trusting on Jehovah is made fat.

26 C ine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. -

Whoso is trusting in his heart is a fool, And whoso is walking in wisdom is delivered.

27 C ine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -

Whoso is giving to the poor hath no lack, And whoso is hiding his eyes multiplied curses.

28 C înd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -

In the rising of the wicked a man is hidden, And in their destruction the righteous multiply!