1 N u strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

Doth not wisdom call? And understanding give forth her voice?

2 E a se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

At the head of high places by the way, Between the paths she hath stood,

3 ş i strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

At the side of the gates, at the mouth of the city, The entrance of the openings, she crieth aloud,

4 O amenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

`Unto you, O men, I call, And my voice unto the sons of men.

5 Î nvăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

Understand, ye simple ones, prudence, And ye fools, understand the heart,

6 A sculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

Hearken, for noble things I speak, And the opening of my lips uprightness.

7 C ăci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

For truth doth my mouth utter, And an abomination to my lips wickedness.

8 T oate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

In righteousness all the sayings of my mouth, Nothing in them is froward and perverse.

9 T oate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

All of them plain to the intelligent, And upright to those finding knowledge.

10 P rimiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

Receive my instruction, and not silver, And knowledge rather than choice gold.

11 C ăci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

For better wisdom than rubies, Yea, all delights are not comparable with it.

12 E u, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

I, wisdom, have dwelt with prudence, And a knowledge of devices I find out.

13 F rica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

The fear of Jehovah to hate evil; Pride, and arrogance, and an evil way, And a froward mouth, I have hated.

14 D ela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

Mine counsel and substance, I understanding, I have might.

15 P rin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

By me kings reign, and princes decree righteousness,

16 P rin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

By me do chiefs rule, and nobles, All judges of the earth.

17 E u iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

I love those loving me, And those seeking me earnestly do find me.

18 C u mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

Wealth and honour with me, Lasting substance and righteousness.

19 R odul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

Better my fruit than gold, even fine gold, And mine increase than choice silver.

20 E u umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

In a path of righteousness I cause to walk, In midst of paths of judgment,

21 c a să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

To cause my lovers to inherit substance, Yea, their treasures I fill.

22 D omnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

Jehovah possessed me -- the beginning of His way, Before His works since then.

23 E u am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

From the age I was anointed, from the first, From former states of the earth.

24 A m fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

In there being no depths, I was brought forth, In there being no fountains heavy waters,

25 a m fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

Before mountains were sunk, Before heights, I was brought forth.

26 c înd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

While He had not made the earth, and out-places, And the top of the dusts of the world.

27 C înd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

In His preparing the heavens I there, In His decreeing a circle on the face of the deep,

28 c înd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

In His strengthening clouds above, In His making strong fountains of the deep,

29 c înd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

In His setting for the sea its limit, And the waters transgress not His command, In His decreeing the foundations of earth,

30 e u eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

Then I am near Him, a workman, And I am a delight -- day by day. Rejoicing before Him at all times,

31 j ucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

Rejoicing in the habitable part of His earth, And my delights with the sons of men.

32 Ş i acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

And now, ye sons, hearken to me, Yea, happy are they who keep my ways.

33 A scultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

Hear instruction, and be wise, and slight not.

34 F erice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

O the happiness of the man hearkening to me, To watch at my doors day by day, To watch at the door-posts of my entrance.

35 C ăci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

For whoso is finding me, hath found life, And bringeth out good-will from Jehovah.

36 D ar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.

And whoso is missing me, is wronging his soul, All hating me have loved death!