1 I sus a plecat de acolo, şi S'a dus în patria Lui. Ucenicii Lui au mers după El.

And he went forth thence, and came to his own country, and his disciples do follow him,

2 C înd a venit ziua Sabatului, a început să înveţe pe norod în sinagogă. Mulţi, cînd Îl auzeau, se mirau şi ziceau:,, De unde are El aceste lucruri? Ce fel de înţelepciune este aceasta, care I -a fost dată? Şi cum se fac astfel de minuni prin mînile Lui?

and sabbath having come, he began in the synagogue to teach, and many hearing were astonished, saying, `Whence hath this one these things? and what the wisdom that was given to him, that also such mighty works through his hands are done?

3 N u este acesta tîmplarul, feciorul Mariei, fratele lui Iacov, al lui Iose, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi nu sînt surorile Lui aici între noi?`` Şi găseau o pricină de poticnire în El.

Is not this the carpenter, the son of Mary, and brother of James, and Joses, and Judas, and Simon? and are not his sisters here with us?' -- and they were being stumbled at him.

4 D ar Isus le -a zis:,, Un prooroc nu este dispreţuit decît în patria Lui, între rudele Lui şi în casa Lui.``

And Jesus said to them -- `A prophet is not without honor, except in his own country, and among his kindred, and in his own house;'

5 N 'a putut să facă nici o minune acolo, ci doar Şi -a pus mînile peste cîţiva bolnavi, şi i -a vindecat.

and he was not able there any mighty work to do, except on a few infirm people having put hands he did heal;

6 Ş i se mira de necredinţa lor.

and he wondered because of their unbelief. And he was going round the villages, in a circle, teaching,

7 A tunci a chemat la Sine pe cei doisprezece, şi a început să -i trimeată doi cîte doi, dîndu-le putere asupra duhurilor necurate.

and he doth call near the twelve, and he began to send them forth two by two, and he was giving them power over the unclean spirits,

8 L e -a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum decît un toiag; să n'aibă nici pîne, nici traistă, nici bani de aramă la brîu;

and he commanded them that they may take nothing for the way, except a staff only -- no scrip, no bread, no brass in the girdle,

9 s ă se încalţe cu sandale, şi să nu se îmbrace cu două haine.

but having been shod with sandals, and ye may not put on two coats.

10 A poi le -a zis:,,În orice casă veţi intra, să rămîneţi acolo pînă veţi pleca din locul acela.

And he said to them, `Whenever ye may enter into a house, there remain till ye may depart thence,

11 Ş i, dacă în vreun loc nu vă vor primi, şi nu vă vor asculta, să plecaţi de acolo, şi să scuturaţi îndată praful de supt picioarele voastre, ca mărturie pentru ei. Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru pămîntul Sodomei şi Gomorei decît pentru cetatea aceea.``

and as many as may not receive you, nor hear you, going out thence, shake off the dust that is under your feet for a testimony to them; verily I say to you, It shall be more tolerable for Sodom or Gomorrah in a day of judgment than for that city.'

12 U cenicii au plecat, şi au propovăduit pocăinţa.

And having gone forth they were preaching that might reform,

13 S coteau mulţi draci, şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi, şi -i vindecau.

and many demons they were casting out, and they were anointing with oil many infirm, and they were healing.

14 I mpăratul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus, al cărui Nume ajunsese vestit; şi a zis:,, Ioan Botezătorul a înviat din morţi, şi de aceea lucrează aceste puteri prin el.``

And the king Herod heard, (for his name became public,) and he said -- `John the Baptist out of the dead was raised, and because of this the mighty powers are working in him.'

15 A lţii ziceau:,, Este Ilie.`` Iar alţii ziceau:,, Este un prooroc ca unul din prooroci.``

Others said -- `It is Elijah,' and others said -- `It is a prophet, or as one of the prophets.'

16 D ar Irod, cînd a auzit lucrul acesta, zicea:,, Ioan acela, căruia i-am tăiat capul, a înviat din morţi.``

And Herod having heard, said -- `He whom I did behead -- John -- this is he; he was raised out of the dead.'

17 C ăci Irod însuş trimesese să prindă pe Ioan, şi -l legase în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip, pentrucă o luase de nevastă.

For Herod himself, having sent forth, did lay hold on John, and bound him in the prison, because of Herodias the wife of Philip his brother, because he married her,

18 Ş i Ioan zicea lui Irod:,, Nu-ţi este îngăduit să ţii pe nevasta fratelui tău!``

for John said to Herod -- `It is not lawful to thee to have the wife of thy brother;'

19 I rodiada avea necaz pe Ioan, şi voia să -l omoare. Dar nu putea,

and Herodias was having a quarrel with him, and was willing to kill him, and was not able,

20 c ăci Irod se temea de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfînt; îl ocrotea, şi, cînd îl auzea, de multe ori sta în cumpănă, neştiind ce să facă; şi -l asculta cu plăcere.

for Herod was fearing John, knowing him a man righteous and holy, and was keeping watch over him, and having heard him, was doing many things, and hearing him gladly.

21 T otuş a venit o zi cu bun prilej, cînd Irod îşi prăznuia ziua naşterii, şi a dat un ospăţ boierilor săi, mai marilor oastei şi fruntaşilor Galileii.

And a seasonable day having come, when Herod on his birthday was making a supper to his great men, and to the chiefs of thousands, and to the first men of Galilee,

22 F ata Irodiadei a intrat la ospăţ, a jucat, şi a plăcut lui Irod şi oaspeţilor lui. Împăratul a zis fetei:,, Cere-mi orice vrei, şi-ţi voi da.``

and the daughter of that Herodias having come in, and having danced, and having pleased Herod and those reclining (at meat) with him, the king said to the damsel, `Ask of me whatever thou wilt, and I will give to thee,'

23 A poi a adăugat cu jurămînt:,, Ori ce-mi vei cere, îţi voi da, fie şi jumătate din împărăţia mea.``

and he sware to her -- `Whatever thou mayest ask me, I will give to thee -- unto the half of my kingdom.'

24 F ata a ieşit afară, şi a zis mamei sale:,, Ce să cer? Şi mamă-sa i -a răspuns:,, Capul lui Ioan Botezătorul.``

And she, having gone forth, said to her mother, `What shall I ask for myself?' and she said, `The head of John the Baptist;'

25 E a s'a grăbit să vină îndată la Împărat, şi i -a făcut următoarea cerere:,, Vreau să-mi dai îndată, într'o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul.``

and having come in immediately with haste unto the king, she asked, saying, `I will that thou mayest give me presently, upon a plate, the head of John the Baptist.'

26 Î mpăratul s'a întristat foarte mult; dar, din pricina jurămintelor sale şi din pricina oaspeţilor, n'a vrut să zică nu.

And the king -- made very sorrowful -- because of the oaths and of those reclining (at meat) with him, would not put her away,

27 A trimes îndată un ostaş de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostaşul de pază s'a dus şi a tăiat capul lui Ioan în temniţă,

and immediately the king having sent a guardsman, did command his head to be brought,

28 l -a adus pe o farfurie, l -a dat fetei, şi fata l -a dat mamei sale.

and he having gone, beheaded him in the prison, and brought his head upon a plate, and did give it to the damsel, and the damsel did give it to her mother;

29 U cenicii lui Ioan, cînd au auzit acest lucru, au venit de i-au ridicat trupul, şi l-au pus într'un mormînt.

and having heard, his disciples came and took up his corpse, and laid it in the tomb.

30 A postolii s'au adunat la Isus, şi I-au spus tot ce făcuseră şi tot ce învăţaseră pe oameni.

And the apostles are gathered together unto Jesus, and they told him all, and how many things they did, and how many things they taught,

31 I sus le -a zis:,, Veniţi singuri la o parte, într'un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.`` Căci erau mulţi cari veneau şi se duceau, şi ei n'aveau vreme nici să mănînce.

and he said to them, `Come ye yourselves apart to a desert place, and rest a little,' for those coming and those going were many, and not even to eat had they opportunity,

32 A u plecat dar cu corabia, ca să se ducă într'un loc pustiu, la o parte.

and they went away to a desert place, in the boat, by themselves.

33 O amenii i-au văzut plecînd, şi i-au cunoscut; au alergat pe jos din toate cetăţile, şi au venit înaintea lor în locul în care se duceau ei.

And the multitudes saw them going away, and many recognised him, and by land from all the cities they ran thither, and went before them, and came together to him,

34 C înd a ieşit din corabie, Isus a văzut mult norod; şi I s'a făcut milă de ei, pentrucă erau ca nişte oi cari n'aveau păstor; şi a început să -i înveţe multe lucruri.

and having come forth, Jesus saw a great multitude, and was moved with compassion on them, that they were as sheep not having a shepherd, and he began to teach many things.

35 F iindcă ziua era pe sfîrşite, ucenicii s'au apropiat de El şi I-au zis:,, Locul acesta este pustiu şi ziua este pe sfîrşite.

And now the hour being advanced, his disciples having come near to him, say, -- `The place is desolate, and the hour is now advanced,

36 D ă-le drumul să se ducă în cătunele şi satele de primprejur, ca să-şi cumpere pîne, fiindcă n'au ce mînca.``

let them away, that, having gone away to the surrounding fields and villages, they may buy to themselves loaves, for what they may eat they have not.'

37 D aţi-le voi să mănînce``, le -a răspuns Isus. Dar ei I-au zis:,, Oare să ne ducem să cumpărăm pîni de două sute de lei, şi să le dăm să mănînce?``

And he answering said to them, `Give ye them to eat,' and they say to him, `Having gone away, may we buy two hundred denaries' worth of loaves, and give to them to eat?'

38 Ş i El i -a întrebat:,, Cîte pîni aveţi? Duceţi-vă de vedeţi.`` S'au dus de au văzut cîte pîni au, şi au răspuns:,, Cinci, şi doi peşti.``

And he saith to them, `How many loaves have ye? go and see;' and having known, they say, `Five, and two fishes.'

39 A tunci le -a poruncit să -i aşeze pe toţi, cete-cete, pe iarba verde.

And he commanded them to make all recline in companies upon the green grass,

40 Ş i au şezut jos în cete de cîte o sută şi de cîte cincizeci.

and they sat down in squares, by hundreds, and by fifties.

41 E l a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti. Şi -a ridicat ochii spre cer, şi a rostit binecuvîntarea. Apoi a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, ca ei să le împartă norodului. Asemenea şi cei doi peşti, i -a împărţit la toţi.

And having taken the five loaves and the two fishes, having looked up to the heaven, he blessed, and brake the loaves, and was giving to his disciples, that they may set before them, and the two fishes divided he to all,

42 A u mîncat toţi şi s'au săturat;

and they did all eat, and were filled,

43 ş i au ridicat douăsprezece coşuri pline cu fărămituri de pîne şi cu ce mai rămăsese din peşti.

and they took up of broken pieces twelve hand-baskets full, and of the fishes,

44 C ei ce mîncaseră pînile, erau cinci mii de bărbaţi.

and those eating of the loaves were about five thousand men.

45 Î ndată, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida. În timpul acesta, El avea să dea drumul norodului.

And immediately he constrained his disciples to go into the boat, and to go before to the other side, unto Bethsaida, till he may let the multitude away,

46 D upăce Şi -a luat rămas bun dela norod, S'a dus în munte, ca să Se roage.

and having taken leave of them, he went away to the mountain to pray.

47 C înd s'a înserat, corabia era în mijlocul mării, iar Isus era singur pe ţărm.

And evening having come, the boat was in the midst of the sea, and he alone upon the land;

48 A văzut pe ucenici că se necăjesc cu vîslirea, căci vîntul le era împotrivă. Şi într'a patra strajă din noapte, a mers la ei, umblînd pe mare, şi voia să treacă pe lîngă ei.

and he saw them harassed in the rowing, for the wind was against them, and about the fourth watch of the night he doth come to them walking on the sea, and wished to pass by them.

49 C înd L-au văzut ei umblînd pe mare, li s'a părut că este o nălucă, şi au ţipat;

And they having seen him walking on the sea, thought to be an apparition, and cried out,

50 p entrucă toţi L-au văzut, şi s'au spăimîntat. Isus a vorbit îndată cu ei, şi le -a zis:,,Îndrăzniţi, Eu sînt, nu vă temeţi!``

for they all saw him, and were troubled, and immediately he spake with them, and saith to them, `Take courage, I am, be not afraid.'

51 A poi S'a suit la ei în corabie, şi a stat vîntul. Ei au rămas uimiţi şi înmărmuriţi,

And he went up unto them to the boat, and the wind lulled, and greatly out of measure were they amazed in themselves, and were wondering,

52 c ăci nu înţeleseseră minunea cu pînile, fiindcă le era inima împietrită.

for they understood not concerning the loaves, for their heart hath been hard.

53 D upă ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului, şi au tras la mal.

And having passed over, they came upon the land of Gennesaret, and drew to the shore,

54 C înd au ieşit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus,

and they having come forth out of the boat, immediately having recognised him,

55 a u alergat prin toate împrejurimile, şi au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El.

having run about through all that region round about, they began upon the couches to carry about those ill, where they were hearing that he is,

56 O riunde intra El, în sate, în cetăţi sau în cătune, puneau pe bolnavi pe pieţe, şi -L rugau să le dea voie doar să se atingă de poalele hainei Lui. Şi toţi cîţi se atingeau de El, erau tămăduiţi.

and wherever he was going, to villages, or cities, or fields, in the market-places they were laying the infirm, and were calling upon him, that they may touch if it were but the fringe of his garment, and as many as were touching him were saved.