1 A du-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s'a întîmplat! Uită-Te şi vezi-ne ocara!

Remember, O Jehovah, what hath befallen us, Look attentively, and see our reproach.

2 M oştenirea noastră a trecut la nişte străini, casele noastre la cei din alte ţări!

Our inheritance hath been turned to strangers, Our houses to foreigners.

3 A m rămas orfani, fără tată; mamele noastre sînt ca nişte văduve.

Orphans we have been -- without a father, our mothers as widows.

4 A pa noastră o bem pe bani, şi lemnele noastre trebuie să le plătim.

Our water for money we have drunk, Our wood for a price doth come.

5 P rigonitorii ne urmăresc cu îndîrjire, şi cînd obosim, nu ne dau odihnă.

For our neck we have been pursued, We have laboured -- there hath been no rest for us.

6 A m întins mîna spre Egipt, spre Asiria, ca să ne săturăm de pîne.

Egypt we have given a hand, Asshur, to be satisfied with bread.

7 P ărinţii noştri, cari au păcătuit, nu mai sînt, iar noi le purtăm păcatele.

Our fathers have sinned -- they are not, We their iniquities have borne.

8 R obii ne stăpînesc, şi nimeni nu ne izbăveşte din mînile lor.

Servants have ruled over us, A deliverer there is none from their hand.

9 N e căutăm pînea cu primejdia vieţii noastre, căci ne ameninţă sabia în pustie.

With our lives we bring in our bread, Because of the sword of the wilderness.

10 N e arde pielea ca un cuptor, de frigurile foamei.

Our skin as an oven hath been burning, Because of the raging of the famine.

11 A u necinstit pe femei în Sion, pe fecioare în cetăţile lui Iuda.

Wives in Zion they have humbled, Virgins -- in cities of Judah.

12 M ai marii noştri au fost spînzuraţi de mînile lor; Bătrînilor nu le -a dat nici o cinste

Princes by their hand have been hanged, The faces of elders have not been honoured.

13 T inerii au fost puşi să rîşnească, şi copiii cădeau supt poverile de lemn.

Young men to grind they have taken, And youths with wood have stumbled.

14 B ătrînii nu se mai duc la poartă, şi tinerii au încetat să mai cînte.

The aged from the gate have ceased, Young men from their song.

15 S 'a dus bucuria din inimile noastre, şi jalea a luat locul jocurilor noastre.

Ceased hath the joy of our heart, Turned to mourning hath been our dancing.

16 A căzut cununa de pe capul nostru! Vai de noi, căci am păcătuit!

Fallen hath the crown our head, Wo now to us, for we have sinned.

17 D acă ne doare inima, dacă ni s'au întunecat ochii,

For this hath our heart been sick, For these have our eyes been dim.

18 e ste din pricină că muntele Sionului este pustiit, din pricină că se plimbă şacalii prin el.

For the mount of Zion -- that is desolate, Foxes have gone up on it.

19 D ar Tu, Doamne, împărăţeşti pe vecie; scaunul Tău de domnie dăinuieşte din neam în neam!

Thou, O Jehovah, to the age remainest, Thy throne to generation and generation.

20 P entruce să ne uiţi pe vecie, şi să ne părăseşti pentru multă vreme?

Why for ever dost Thou forget us? Thou forsakest us for length of days!

21 Î ntoarce-ne la Tine, Doamne, şi ne vom întoarce! Dă-ne iarăş zile ca cele de odinioară!

Turn us back, O Jehovah, unto Thee, And we turn back, renew our days as of old.

22 S ă ne fi lepădat Tu de tot oare, şi să Te fi mîniat Tu pe noi peste măsură de mult

For hast Thou utterly rejected us? Thou hast been wroth against us -- exceedingly?