1 I ov a luat cuvîntul şi a zis:

And Job answereth and saith: --

2 A scultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mîngîiere.

Hear ye diligently my word, And this is your consolation.

3 L ăsaţi-mă să vorbesc, vă rog; şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi joc.

Bear with me, and I speak, And after my speaking -- ye may deride.

4 O are împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Şi pentruce n'aş fi nerăbdător?

I -- to man my complaint? and if, wherefore May not my temper become short?

5 P riviţi-mă, miraţi-vă, şi puneţi mîna la gură.

Turn unto me, and be astonished, And put hand to mouth.

6 C înd mă gîndesc, mă înspăimînt, şi un tremur îmi apucă tot trupul:

Yea, if I have remembered, then I have been troubled. And my flesh hath taken fright.

7 P entruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind şi sporind în putere?

Wherefore do the wicked live? They have become old, Yea, they have been mighty in wealth.

8 S ămînţa lor se întăreşte cu ei şi în faţa lor, odraslele lor propăşesc supt ochii lor.

Their seed is established, Before their face with them, And their offspring before their eyes.

9 Î n casele lor domneşte pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească.

Their houses peace without fear, Nor a rod of God upon them.

10 T aurii lor sînt plini de vlagă şi prăsitori, juncanele lor zămislesc şi nu leapădă.

His bullock hath eaten corn, and doth not loath. His cow bringeth forth safely, And doth not miscarry.

11 Î şi lasă copiii să se împrăştie ca nişte oi, şi copiii se sbeguiesc în jurul lor.

They send forth as a flock their sucklings, And their children skip,

12 C întă cu sunet de tobă şi de arfă, se desfătează cu sunete de caval.

They lift up at timbrel and harp, And rejoice at the sound of an organ.

13 Î şi petrec zilele în fericire, şi se pogoară într'o clipă în locuinţa morţilor.

They wear out in good their days, And in a moment Sheol go down.

14 Ş i totuş ziceau lui Dumnezeu:, Pleacă dela noi. Nu voim să cunoaştem căile Tale.

And they say to God, `Turn aside from us, And the knowledge of Thy ways We have not desired.

15 C e este Cel Atot puternic, ca să -I slujim? Ce vom cîştiga dacă -I vom înălţa rugăciuni?

What the Mighty One that we serve Him? And what do we profit when we meet with Him?'

16 C e! nu sînt ei în stăpînirea fericirii? -Departe de mine sfatul celor răi! -

Lo, not in their hand their good, (The counsel of the wicked Hath been far from me.)

17 d ar de multe ori se întîmplă să li se stingă candela, să vină sărăcia peste ei, să le dea şi lor Dumnezeu partea lor de dureri în mînia Lui,

How oft is the lamp of the wicked extinguished, And come on them doth their calamity? Pangs He apportioneth in His anger.

18 s ă fie ca paiul luat de vînt, ca pleava luată de vîrtej?

They are as straw before wind, And as chaff a hurricane hath stolen away,

19 V eţi zice că pentru fiii Săi păstrează Dumnezeu pedeapsa. Dar pe el, pe nelegiuit, ar trebui să -l pedepsească Dumnezeu, ca să simtă;

God layeth up for his sons his sorrow, He giveth recompense unto him -- and he knoweth.

20 e l ar trebui să-şi vadă nimicirea, el ar trebui să bea mînia Celui Atotputernic.

His own eyes see his destruction, And of the wrath of the Mighty he drinketh.

21 C ăci, ce -i pasă lui ce va fi de casa lui după el, cînd numărul lunilor i s'a împlinit?

For what his delight in his house after him, And the number of his months cut off?

22 O are pe Dumnezeu Îl vom învăţa minte, pe El, care cîrmuieşte duhurile cereşti?

To God doth teach knowledge, And He the high doth judge?

23 U nul moare în mijlocul propăşirii, păcii şi fericirii,

This dieth in his perfect strength, Wholly at ease and quiet.

24 c u coapsele încărcate de grăsime, şi măduva oaselor plină de suc.

His breasts have been full of milk, And marrow his bones doth moisten.

25 A ltul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

And this dieth with a bitter soul, And have not eaten with gladness.

26 ş i amîndoi adorm în ţărînă, amîndoi sînt mîncaţi de viermi.

Together -- on the dust they lie down, And the worm doth cover them over.

27 Ş tiu eu bine cari sînt gîndurile voastre, ce judecăţi nedrepte rostiţi asupra mea.

Lo, I have known your thoughts, And the devices against me ye do wrongfully.

28 V oi ziceţi:, Unde este casa apăsătorului? Unde este cortul în care locuiau nelegiuiţii?`

For ye say, `Where the house of the noble? And where the tent -- The tabernacles of the wicked?'

29 D ar ce! n'aţi întrebat pe călători, şi nu ştiţi ce istorisesc ei?

Have ye not asked those passing by the way? And their signs do ye not know?

30 C um în ziua nenorocirii, cel rău este cruţat, şi în ziua mîniei, el scapă.

That to a day of calamity is the wicked spared. To a day of wrath they are brought.

31 C ine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îi răsplăteşte tot ce a făcut?

Who doth declare to his face his way? And that which he hath done, Who doth give recompence to him?

32 E ste dus la groapă, şi i se pune o strajă la mormînt.

And he -- to the graves he is brought. And over the heap a watch is kept.

33 B ulgării din vale îi sînt mai uşori, căci toţi oamenii merg după el, şi o mulţime îi merge înainte.

Sweet to him have been the clods of the valley, And after him every man he draweth, And before him there is no numbering.

34 P entruce dar îmi daţi mîngîieri deşerte? Ce mai rămîne din răspunsurile voastre decît viclenie?``

And how do ye comfort me vanity, And in your answers hath been left trespass?