1 A rgintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

Surely there is for silver a source, And a place for the gold they refine;

2 F erul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

Iron from the dust is taken, And the firm stone brass.

3 O mul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

An end hath he set to darkness, And to all perfection he is searching, A stone of darkness and death-shade.

4 S apă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

A stream hath broken out from a sojourner, Those forgotten of the foot, They were low, from man they wandered.

5 P ămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

The earth! from it cometh forth bread, And its under-part is turned like fire.

6 p ietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

A place of the sapphire its stones, And it hath dust of gold.

7 P asărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

A path -- not known it hath a ravenous fowl, Nor scorched it hath an eye of the kite,

8 c ele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

Nor trodden it have the sons of pride, Not passed over it hath the fierce lion.

9 O mul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

Against the flint he sent forth his hand, He overturned from the root mountains.

10 S apă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

Among rocks, brooks he hath cleaved, And every precious thing hath his eye seen.

11 O preşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

From overflowing floods he hath bound, And the hidden thing bringeth out light.

12 D ar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

And the wisdom -- whence is it found? And where this, the place of understanding?

13 O mul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

Man hath not known its arrangement, Nor is it found in the land of the living.

14 A dîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

The deep hath said, `It not in me,' And the sea hath said, `It is not with me.'

15 E a nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

Gold is not given for it, Nor is silver weighed -- its price.

16 n u se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

It is not valued with pure gold of Ophir, With precious onyx and sapphire,

17 N u se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

Not equal it do gold and crystal, Nor its exchange a vessel of fine gold.

18 M ărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

Corals and pearl are not remembered, The acquisition of wisdom above rubies.

19 T opazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

Not equal it doth the topaz of Cush, With pure gold it is not valued.

20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

And the wisdom -- whence doth it come? And where this, the place of understanding?

21 E ste ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

It hath been hid from the eyes of all living. And from the fowl of the heavens It hath been hidden.

22 A dîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

Destruction and death have said: `With our ears we have heard its fame.'

23 D umnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

God hath understood its way, And He hath known its place.

24 C ăci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

For He to the ends of the earth doth look, Under the whole heavens He doth see,

25 C înd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

To make for the wind a weight, And the waters He meted out in measure.

26 c înd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

In His making for the rain a limit, And a way for the brightness of the voices,

27 a tunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

Then He hath seen and declareth it, He hath prepared it, and also searched it out,

28 A poi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`

And He saith to man: -- `Lo, fear of the Lord, that wisdom, And to turn from evil understanding.'