1 A rgintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.
Ciertamente la plata tiene su oculto nacimiento, y el oro lugar de donde lo refinan.
2 F erul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.
El hierro es tomado del polvo, y de la piedra es fundido el bronce.
3 O mul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.
A las tinieblas puso término; y a toda obra perfecta que él hizo, puso piedra de oscuridad y de sombra de muerte.
4 S apă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.
Sale el río junto al morador, y las aguas sin pie, más altas que el hombre, se fueron.
5 P ămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,
Tierra de la cual nace el pan, y debajo de ella estará como convertida en fuego.
6 p ietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.
Lugar que sus piedras serán zafiro, y tendrá polvos de oro.
7 P asărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,
Senda que nunca la conoció ave, ni ojo de buitre la vio;
8 c ele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.
nunca la pisó hijo de soberbio, ni león pasó por ella.
9 O mul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.
En el pedernal puso su mano, y trastornó los montes de raíz.
10 S apă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.
De los peñascos cortó ríos, y sus ojos vieron todo lo preciado.
11 O preşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.
Detuvo los ríos en su nacimiento, e hizo salir a luz lo escondido.
12 D ar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?
¶ Mas ¿dónde se hallará la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar del entendimiento?
13 O mul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.
El hombre nunca supo su valor, ni se halla en la tierra de los vivientes.
14 A dîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;
El abismo dice: No está en mí; y el mar dijo: Ni conmigo.
15 E a nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;
No se dará por oro, ni su precio será a peso de plata.
16 n u se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
No puede ser apreciada con oro de Ofir, ni con ónice precioso, ni con zafiro.
17 N u se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
El oro no se le igualará, ni el diamante; ni se cambiará por vaso de oro fino.
18 M ărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.
De coral ni de perlas no se hará mención; la sabiduría es mejor que las piedras preciosas.
19 T opazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.
No se igualará con ella esmeralda de Etiopía; no se podrá apreciar con oro fino.
20 D e unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?
¿De dónde pues vendrá la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar del entendimiento?
21 E ste ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.
Porque encubierta está a los ojos de todo viviente, y a toda ave del cielo es oculta.
22 A dîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`
El infierno y la muerte dijeron: Su fama hemos oído con nuestros oídos.
23 D umnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.
Dios entiende el camino de ella, y él solo conoce su lugar.
24 C ăci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.
Porque él mira hasta los fines de la tierra, y ve debajo de todo el cielo.
25 C înd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,
Haciendo peso al viento, y poniendo las aguas por medida;
26 c înd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,
cuando él hizo ley a la lluvia, y camino al relámpago de los truenos.
27 a tunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.
Entonces la vio él, y la tasó; la preparó y también la inquirió.
28 A poi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`
Y dijo al hombre: He aquí que el temor del Señor es la sabiduría, y el apartarse del mal el entendimiento.