1 U n răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

¶ La respuesta suave quita la ira; mas la palabra áspera hace subir el furor.

2 L imba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

¶ La lengua de los sabios adornará la sabiduría; mas la boca de los locos hablará locura.

3 O chii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

¶ Los ojos del SEÑOR están en todo lugar, mirando a los malos y a los buenos.

4 L imba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

¶ La sana lengua es árbol de vida; mas la perversidad en ella es una brecha en el espíritu.

5 N esocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

¶ El loco menosprecia el castigo de su padre; mas el que guarda la corrección, saldrá prudente.

6 Î n casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

¶ En la casa del justo hay gran provisión; pero turbación en los frutos del impío.

7 B uzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

¶ Los labios de los sabios esparcen sabiduría; mas no así el corazón de los locos.

8 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

¶ El sacrificio de los impíos es abominación al SEÑOR; mas la oración de los rectos es su gozo.

9 C alea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

¶ Abominación es al SEÑOR el camino del impío; mas él ama al que sigue justicia.

10 C ine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

¶ El castigo es molesto al que deja el camino; mas el que aborreciere la corrección, morirá.

11 L ocuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

¶ El Seol y el infierno están delante del SEÑOR; ¡cuánto más los corazones de los hombres!

12 B atjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

¶ El burlador no ama al que le corrige; ni se junta con los sabios.

13 O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

¶ El corazón alegre hermosea el rostro; mas por el dolor del corazón el espíritu se abate.

14 I nima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

¶ El corazón entendido busca la sabiduría; mas la boca de los locos se alimenta de locura.

15 T oate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

¶ Todos los días del pobre son trabajosos; mas el de buen corazón tiene un convite continuo.

16 M ai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

¶ Mejor es lo poco con el temor del SEÑOR, que el gran tesoro donde hay turbación.

17 M ai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

Mejor es la comida de legumbres donde hay amor, que de buey engordado donde hay odio.

18 U n om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

¶ El hombre iracundo revolverá contiendas; mas el que tarde se enoja, apaciguará la rencilla.

19 D rumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

¶ El camino del perezoso es como seto de espinos; mas la vereda de los rectos como una calzada.

20 U n fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

¶ El hijo sabio alegra al padre; mas el hombre loco menosprecia a su madre.

21 N ebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

¶ La locura es alegría al falto de entendimiento; mas el hombre inteligente enderezará su caminar.

22 P lanurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

¶ Los pensamientos son frustrados donde no hay consejo; mas en la multitud de consejeros se afirman.

23 O mul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

¶ El hombre se alegra con la respuesta de su boca; y la palabra a su tiempo, ¡cuán buena es!

24 P entru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

¶ El camino de la vida es cuesta arriba al entendido, para apartarse del Seol abajo.

25 D omnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

¶ El SEÑOR asolará la casa de los soberbios; mas él afirmará la heredad de la viuda.

26 G îndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

¶ Abominación son al SEÑOR los pensamientos del malo; mas el hablar de los limpios es limpio.

27 C el lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

¶ Alborota su casa el codicioso; mas el que aborrece las dádivas vivirá.

28 I nima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

¶ El corazón del justo piensa para responder; mas la boca de los impíos derrama malas cosas.

29 D omnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

¶ Lejos está el SEÑOR de los impíos; mas él oye la oración de los justos.

30 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

¶ La luz de los ojos alegra el corazón; y la buena fama engorda los huesos.

31 U rechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

¶ La oreja que escucha la corrección de vida, entre los sabios morará.

32 C el ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

¶ El que tiene en poco el castigo, menosprecia su alma; mas el que escucha la corrección, tiene corazón entendido.

33 F rica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

¶ El temor del SEÑOR es enseñanza de sabiduría; y delante de la honra está la humildad.