1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Pînă cînd, Doamne, mă vei uita neîncetat? Pînă cînd Îţi vei ascunde Faţa de mine?

¿Hasta cuándo, SEÑOR? ¿Me olvidarás para siempre? ¿Hasta cuándo esconderás tu rostro de mí?

2 P înă cînd voi avea sufletul plin de griji, şi inima plină de necazuri în fiecare zi? Pînă cînd se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea?

¿Hasta cuándo pondré consejos en mi alma, con ansiedad en mi corazón cada día? ¿Hasta cuándo será enaltecido mi enemigo sobre mí?

3 P riveşte, răspunde-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Dă lumină ochilor mei, ca să n'adorm somnul morţii,

Mira, óyeme, SEÑOR Dios mío: Alumbra mis ojos, para que no duerma en muerte;

4 c a să nu zică vrăjmaşul meu:,, L-am biruit!`` Şi să nu se bucure protivnicii mei, cînd mă clatin.

para que no diga mi enemigo: Lo vencí; mis enemigos se alegrarán, si yo resbalare.

5 E u am încredere în bunătătea Ta, sînt cu inima veselă, din pricina mîntuirii Tale:

Mas yo en tu misericordia he confiado; se alegrará mi corazón en tu salud.

6 c înt Domnului, căci mi -a făcut bine!

Cantaré al SEÑOR, Porque me ha hecho bien.