1 M 'am desgustat de viaţă! Voi da drum slobod plîngerii mele, voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.

Mi alma es cortada en mi vida; por tanto soltaré mi queja sobre mí, y hablaré con amargura de mi alma.

2 E u zic lui Dumnezeu:, Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te cerţi cu mine!

Diré a Dios: No me condenes; hazme entender por qué pleiteas conmigo.

3 Î ţi place să chinuieşti, să dispreţuieşti făptura mînilor Tale, în timp ce faci să-Ţi strălucească bunăvoinţa peste sfatul celor răi?

¿Te parece bien que oprimas, y que deseches la obra de tus manos, y que resplandezcas sobre el consejo de los impíos?

4 O are ai ochi de carne, sau vezi cum vede un om?

¿Tienes tú ojos de carne? ¿Ves tú como ve el hombre?

5 Z ilele Tale sînt ca zilele omului, şi anii Tăi ca anii lui,

¿Son tus días como los días del hombre, o tus años como los tiempos humanos,

6 c a să cercetezi fărădelegea mea şi să cauţi păcatul meu,

para que inquieras mi iniquidad, y busques mi pecado,

7 c înd ştii bine că nu sînt vinovat, şi că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta?

sobre saber tú que no soy impío, y que no hay quien de tu mano me libre?

8 M înile Tale m'au făcut şi m'au zidit, ele m'au întocmit în întregime... Şi Tu să mă nimiceşti!

Tus manos me formaron y me compusieron todo en contorno, ¿y así me deshaces?

9 A du-Ţi aminte că Tu m'ai lucrat ca lutul; şi vrei din nou să mă prefaci în ţărînă?

Acuérdate ahora que como a lodo me diste forma; ¿y en polvo me has de volver?

10 N u m'ai muls ca laptele?

¿No me fundiste como leche, y como un queso me cuajaste?

11 M 'ai îmbrăcat cu piele şi carne, m'ai ţesut cu oase şi vine;

Me vestiste de piel y carne, y me cubriste de huesos y nervios.

12 m i-ai dat bunăvoinţa Ta şi viaţa, m'ai păstrat cu suflarea prin îngrijirile şi paza Ta.

Vida y misericordia me concediste, y tu visitación guardó mi espíritu.

13 I ată totuş ce ascundeai în inima Ta, iată, ştiu acum, ce aveai de gînd:

Y estas cosas tienes guardadas en tu corazón; yo sé que esto está cerca de ti.

14 c ă, dacă păcătuiesc, să mă pîndeşti, şi să nu-mi ierţi fărădelegea.

Si pequé, ¿me acecharás, y no me limpiarás de mi iniquidad?

15 D acă sînt vinovat, vai de mine! Dacă sînt nevinovat, nu îndrăznesc să-mi ridic capul, sătul de ruşine şi cufundat în ticăloşia mea.

Si fuere malo, ¡ay de mí! Y si fuere justo, no levantaré mi cabeza, estando hastiado de deshonra, y de verme afligido.

16 Ş i dacă îndrăznesc să -l ridic, mă urmăreşti ca un leu, mă loveşti cu lucruri de mirat,

Y vas creciendo, cazándome como león; tornando y haciendo en mí maravillas.

17 Î mi pui înainte noi martori împotrivă, Îţi creşte mînia împotriva mea, şi mă năpădeşti cu o droaie de nenorociri.

Renovando tus plagas contra mí, y aumentando conmigo tu furor, haciendo subir sobre mí ejércitos.

18 P entruce m'ai scos din pîntecele mamei mele? O, de aş fi murit, şi ochiul să nu mă fi văzut!

¿Por qué me sacaste del vientre? Habría yo muerto, y no me vieran ojos.

19 A ş fi ca şi cum n'aş fi fost, şi din pîntecele mamei mele aş fi trecut în mormînt!

Fuera, como si nunca hubiera sido, llevado desde el vientre a la sepultura.

20 N u sînt zilele mele destul de puţine? Să mă lase dar, să plece dela mine, şi să răsuflu puţin,

¿No son mis días poca cosa? Cesa pues, y déjame, para que me esfuerce un poco.

21 î nainte de a mă duce, ca să nu mă mai întorc,

Antes que vaya para no volver, a la tierra de tinieblas y de sombra de muerte;

22 î n ţara întunerecului şi a umbrei morţii, în ţara negurii adînci, unde domneşte umbra morţii şi neorînduiala, şi unde lumina este ca întunerecul!``

tierra de oscuridad, y tenebrosa sombra de muerte, donde no hay orden, y que resplandece como la misma oscuridad.