1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Se cîntă ca şi,, Mori pentru fiul``. Un psalm al lui David.) Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, voi istorisi toate minunile Lui.

Te alabaré, oh SEÑOR, con todo mi corazón; contaré todas tus maravillas.

2 V oi face din Tine bucuria şi veselia mea, voi cînta Numele tău, Dumnezeule Prea Înalte,

Me alegraré y me regocijaré en ti; cantaré a tu nombre, oh Altísimo;

3 p entrucă vrăjmaşii mei dau înapoi, se clatină, şi pier dinaintea Ta.

por haber sido mis enemigos vueltos atrás; caerán y perecerán delante de ti.

4 c ăci Tu îmi sprijineşti dreptatea şi pricina mea, şi stai pe scaunul Tău de domnie ca un judecător drept.

Porque has hecho mi juicio y mi causa; te has sentado en silla juzgando justicia.

5 T u pedepseşti neamurile, nimiceşti pe cel rău, le ştergi numele pentru totdeauna şi pe vecie.

Reprendiste los gentiles, destruiste al malo, raíste el nombre de ellos para siempre y eternalmente.

6 S 'au dus vrăjmaşii! N'au rămas din ei decît nişte dărîmături vecinice! Nişte cetăţi dărîmate de Tine! Li s'a şters pomenirea!

Oh enemigo, acabados son para siempre los asolamientos; y las ciudades que derribaste, su memoria pereció con ellas.

7 E i s'au dus, dar Domnul împărăteşte în veac, şi Şi -a pregătit scaunul de domnie pentru judecată.

Mas el SEÑOR permanecerá para siempre; ha dispuesto su trono para juicio.

8 E l judecă lumea cu dreptate, judecă popoarele cu nepărtinire.

Y él juzgará el mundo con justicia; juzgará los pueblos con rectitud.

9 D omnul este scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz.

Y será el SEÑOR refugio al humilde, refugio para el tiempo de angustia.

10 C ei ce cunosc Numele Tău, se încred în Tine, căci Tu nu părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!

Y en ti confiarán los que conocen tu nombre; por cuanto tú, oh SEÑOR, no desamparaste a los que te buscaron.

11 C întaţi Domnului, care împărăţeşte în Sion, vestiţi printre popoare isprăvile Lui!

¶ Cantad al SEÑOR, el que habita en Sion. Noticiad en los pueblos sus obras.

12 C ăci El răzbună sîngele vărsat, şi Îşi aduce aminte de cei nenorociţi, nu uită strigătele lor.

Porque demandando la sangre se acordó de ellos; no se olvidó del clamor de los humildes.

13 A i milă de mine, Doamne! Vezi ticăloşia în care mă aduc vrăjmaşii mei, şi ridică-mă din porţile morţii,

Ten misericordia de mí, SEÑOR. Mira mi aflicción que padezco de los que me aborrecen, tú que me levantas de las puertas de la muerte;

14 c a să vestesc toate laudele Tale, în porţile fiicei Sionului, şi să mă bucur de mîntuirea Ta.

para que cuente yo todas tus alabanzas en las puertas de la hija de Sion, y me goce en tu salud.

15 N eamurile cad în groapa pe care au făcut -o, şi li se prinde piciorul în laţul pe care l-au ascuns.

Se hundieron los gentiles en la fosa que hicieron; en la red que escondieron fue tomado su pie.

16 D omnul Se arată, face dreptate, şi prinde pe cel rău în lucrul mînilor lui. (Joc de instrumente. Oprire.)

El SEÑOR fue conocido en el juicio que hizo; en la obra de sus manos fue enlazado el malo. (Meditación para siempre. Selah.)

17 C ei răi se întorc la locuinţa morţilor: toate neamurile cari uită pe Dumnezeu.

Los malos volverán al Seol; todos los gentiles que se olvidan de Dios.

18 C ăci cel nenorocit nu este uitat pe vecie, nădejdea celor sărmani nu piere pe vecie.

Porque no para siempre será olvidado el humilde; ni la esperanza de los pobres perecerá para siempre.

19 S coală-Te, Doamne, ca să nu biruie omul; neamurile să fie judecate înaintea Ta!

Levántate, oh SEÑOR; no se fortalezca el hombre; sean juzgados los gentiles delante de ti.

20 A runcă groaza în ei, Doamne, ca să ştie popoarele că nu sînt decît oameni! (Oprire.)

Pon, oh SEÑOR, temor en ellos: conozcan los gentiles que son hombres. (Selah.)