1 C el ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

¶ Según su antojo busca el que se desvía; en toda doctrina se envolverá.

2 N ebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

¶ No toma placer el loco en la inteligencia, sino en lo que descubre su corazón.

3 C înd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

¶ Cuando viene el impío, viene también el menosprecio, y con el deshonrador la afrenta.

4 C uvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

¶ Aguas profundas son las palabras de la boca del hombre; y arroyo que rebosa, la fuente de la sabiduría.

5 N u este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

¶ Tener respeto a la persona del impío, para hacer caer al justo de su derecho, no es bueno.

6 V orbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

¶ Los labios del loco vienen con pleito; y su boca a plaga llama.

7 G ura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

La boca del loco es quebrantamiento para sí, y sus labios son lazos para su alma.

8 C uvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

¶ Las palabras del chismoso parecen blandas, mas ellas descienden hasta lo íntimo del vientre.

9 C ine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

¶ También el que es negligente en su obra es hermano del gran desolador.

10 N umele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

¶ Torre fuerte es el nombre del SEÑOR; a él correrá el justo, y será levantado.

11 A verea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

¶ Las riquezas del rico son la ciudad de su fortaleza, y como un muro alto en su imaginación.

12 Î nainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

¶ Antes del quebrantamiento se eleva el corazón del hombre, y antes de la honra es el abatimiento.

13 C ine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

¶ El que responde palabra antes de oír, le es locura y oprobio.

14 D uhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

¶ El espíritu del hombre soportará su enfermedad; mas ¿quién soportará al espíritu quebrantado?

15 O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

¶ El corazón del entendido adquiere sabiduría; y el oído de los sabios busca la ciencia.

16 D arurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

¶ El don del hombre le ensancha el camino, y le lleva delante de los grandes.

17 C el care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

¶ El justo es el primero en su pleito; y su adversario viene, y le busca.

18 S orţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

¶ La suerte pone fin a los pleitos, y decide entre los fuertes.

19 F raţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

¶ El hermano ofendido es más tenaz que una ciudad fuerte; y las contiendas de los hermanos son como cerrojos de alcázar.

20 D in rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

¶ Del fruto de la boca del hombre se llenará su vientre; se saciará del producto de sus labios.

21 M oartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

¶ La muerte y la vida están en poder de la lengua; y el que la ama comerá de sus frutos.

22 C ine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

¶ El que halló esposa halló el bien, y alcanzó la benevolencia del SEÑOR.

23 S ăracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

¶ El pobre habla con ruegos; mas el rico responde durezas.

24 C ine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

¶ El hombre que tiene amigos, ha de mostrarse amigo; y amigo hay más unido que un hermano.