1 C el ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

El que vive aislado busca su propio deseo, contra todo consejo se encoleriza.

2 N ebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

El necio no se deleita en la prudencia, sino sólo en revelar su corazón.

3 C înd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

Cuando llega el impío, llega también el desprecio, y con la deshonra viene la afrenta.

4 C uvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

Aguas profundas son las palabras de la boca del hombre; arroyo que fluye, la fuente de sabiduría.

5 N u este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

No es bueno mostrar preferencia por el impío, para ignorar al justo en el juicio.

6 V orbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

Los labios del necio provocan contienda, y su boca llama a los golpes.

7 G ura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

La boca del necio es su ruina, y sus labios una trampa para su alma.

8 C uvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Las palabras del chismoso son como bocados deliciosos, y penetran hasta el fondo de las entrañas.

9 C ine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

También el que es negligente en su trabajo es hermano del que destruye.

10 N umele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

El nombre del Señor es torre fuerte, a ella corre el justo y está a salvo.

11 A verea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

La fortuna del rico es su ciudad fortificada, y como muralla alta en su imaginación.

12 Î nainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

Antes de la destrucción el corazón del hombre es altivo, pero a la gloria precede la humildad.

13 C ine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

El que responde antes de escuchar, cosecha necedad y vergüenza.

14 D uhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

El espíritu del hombre puede soportar su enfermedad, pero el espíritu quebrantado, ¿quién lo puede sobrellevar ?

15 O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

El corazón del prudente adquiere conocimiento, y el oído del sabio busca el conocimiento.

16 D arurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

La dádiva del hombre le abre camino y lo lleva ante la presencia de los grandes.

17 C el care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

Justo parece el primero que defiende su causa hasta que otro viene y lo examina.

18 S orţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

La suerte pone fin a las contiendas y decide entre los poderosos.

19 F raţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

El hermano ofendido es más difícil de ganar que una ciudad fortificada, y las contiendas son como cerrojos de fortaleza.

20 D in rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

Con el fruto de su boca el hombre sacia su vientre, con el producto de sus labios se saciará.

21 M oartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

Muerte y vida están en poder de la lengua, y los que la aman comerán su fruto.

22 C ine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

El que halla esposa halla algo bueno y alcanza el favor del Señor.

23 S ăracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

El pobre habla suplicando, pero el rico responde con dureza.

24 C ine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

El hombre de muchos amigos se arruina, pero hay amigo más unido que un hermano.