1 ( Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cîntării acesteia, cînd l -a scăpat Domnul din mîna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mîna lui Saul. El a zis:),, Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!

Yo te amo, Señor, fortaleza mía.

2 D oamne, Tu eşti stînca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stînca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi întăritura mea!

El Señor es mi roca, mi baluarte y mi libertador; mi Dios, mi roca en quien me refugio; mi escudo y el cuerno de mi salvación, mi altura inexpugnable.

3 E u strig:, Lăudat să fie Domnul!` şi sînt izbăvit de vrăjmaşii mei.

Invoco al Señor, que es digno de ser alabado, y soy salvo de mis enemigos.

4 M ă înconjuraseră legăturile morţii, şi mă îngroziseră rîurile pieirii;

Los lazos de la muerte me cercaron, y los torrentes de iniquidad me atemorizaron;

5 m ă înfăşuraseră legăturile mormîntului, şi mă prinseseră laţurile morţii.

los lazos del Seol me rodearon; las redes de la muerte surgieron ante mí.

6 D ar, în strîmtorarea mea, am chemat pe Domnul, şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns pînă la El, pînă la urechile Lui.

En mi angustia invoqué al Señor, y clamé a mi Dios; desde su templo oyó mi voz, y mi clamor delante de El llegó a sus oídos.

7 A tunci s'a sguduit pămîntul şi s'a cutremurat, temeliile munţilor s'au mişcat, şi s'au clătinat, pentru că El se mîniase.

Entonces la tierra se estremeció y tembló; los cimientos de los montes temblaron y fueron sacudidos, porque El se indignó.

8 D in nările Lui se ridica fum, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.

Humo subió de su nariz, y el fuego de su boca consumía; carbones fueron por él encendidos.

9 A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era supt picioarele Lui.

También inclinó los cielos, y descendió con densas tinieblas debajo de sus pies.

10 C ălărea pe un heruvim, şi sbura, venea plutind pe aripile vîntului.

Cabalgó sobre un querubín, y voló; y raudo voló sobre las alas del viento.

11 Î ntunerecul Şi -l făcuse învelitoare, iar cortul Lui, împrejurul Lui, erau nişte ape întunecoase şi nori negri.

De las tinieblas hizo su escondedero, su pabellón a su alrededor; tinieblas de las aguas, densos nubarrones.

12 D in strălucirea, care se răsfrîngea înaintea Lui, ieşeau nori, cari aruncau grindină şi cărbuni de foc.

Por el fulgor de su presencia se desvanecieron sus densas nubes en granizo y carbones encendidos.

13 D omnul a tunat în ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul, cu grindină şi cărbuni de foc.

El Señor también tronó en los cielos, y el Altísimo dio su voz: granizo y carbones encendidos.

14 A aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a înmulţit loviturile trăsnetului şi i -a pus pe fugă.

Y envió sus saetas, y los dispersó, y muchos relámpagos, y los confundió.

15 A tunci s'a văzut albia apelor, şi s'au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.

Entonces apareció el lecho de las aguas, y los cimientos del mundo quedaron al descubierto a tu reprensión, oh Señor, al soplo del aliento de tu nariz.

16 E l Şi -a întins mîna de sus, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari; Ps. 144. 7.

Extendió la mano desde lo alto y me tomó; me sacó de las muchas aguas.

17 m 'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei, cari erau mai tari decît mine.

Me libró de mi poderoso enemigo, y de los que me aborrecían, pues eran más fuertes que yo.

18 E i năvăliseră deodată peste mine în ziua strîmtorării mele; dar Domnul a fost sprijinul meu.

Se enfrentaron a mí el día de mi infortunio, mas el Señor fue mi sostén.

19 E l m'a scos la loc larg, şi m'a scăpat, pentrucă mă iubeşte.

También me sacó a un lugar espacioso; me rescató, porque se complació en mí.

20 D omnul mi -a făcut după neprihănirea mea, mi -a răsplătit după curăţia mînilor mele:

El Señor me ha premiado conforme a mi justicia; conforme a la pureza de mis manos me ha recompensado.

21 c ăci am păzit căile Domnului, şi n'am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.

Porque he guardado los caminos del Señor, y no me he apartado impíamente de mi Dios.

22 T oate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.

Pues todas sus ordenanzas estaban delante de mí, y no alejé de mí sus estatutos.

23 A m fost fără vină faţă de El, şi m'am păzit de fărădelegea mea.

También fui íntegro para con El, y me guardé de mi iniquidad.

24 D eaceea, Domnul mi -a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mînilor mele înaintea ochilor Lui.

Por tanto el Señor me ha recompensado conforme a mi justicia, conforme a la pureza de mis manos delante de sus ojos.

25 C u cel bun Tu Te arăţi bun, cu omul neprihănit Te arăţi neprihănit;

Con el benigno te muestras benigno, con el íntegro te muestras íntegro.

26 c u cel curat Te arăţi curat, şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui.

Con el puro eres puro, y con el perverso eres sagaz.

27 T u mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi smereşti privirile trufaşe.

Porque tú salvas al pueblo afligido, pero humillas los ojos altivos.

28 D a, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul, Dumnezeul meu, îmi luminează întunerecul meu.

Tú enciendes mi lámpara, oh Señor; mi Dios que alumbra mis tinieblas.

29 C u Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.

Pues contigo aplastaré ejércitos, y con mi Dios escalaré murallas.

30 C ăile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, Cuvîntul Domnului este încercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.

En cuanto a Dios, su camino es perfecto; acrisolada es la palabra del Señor; El es escudo a todos los que a El se acogen.

31 C ăci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?

Pues, ¿quién es Dios, fuera del Señor ? ¿Y quién es roca, sino sólo nuestro Dios,

32 D umnezeu mă încinge cu putere, şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.

el Dios que me ciñe de poder, y ha hecho perfecto mi camino ?

33 E l îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi mă aşează pe înălţimile mele

El hace mis pies como de ciervas, y me afirma en mis alturas.

34 E l îmi deprinde mînile la luptă, aşa că braţele mele întind arcul de aramă.

El adiestra mis manos para la batalla, y mis brazos para tensar el arco de bronce.

35 T u îmi dai scutul mîntuirii Tale, dreapta Ta mă sprijineşte, şi îndurarea Ta mă face mare.

Tú me has dado también el escudo de tu salvación; tu diestra me sostiene, y tu benevolencia me engrandece.

36 T u lărgeşti drumul supt paşii mei, şi nu-mi alunecă glesnele.

Ensanchas mis pasos debajo de mí, y mis pies no han resbalado.

37 U rmăresc pe vrăjmaşii mei, îi ajung, şi nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.

Perseguí a mis enemigos y los alcancé; y no me volví hasta acabarlos.

38 Î i zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad supt picioarele mele.

Los destrocé y no pudieron levantarse; cayeron debajo de mis pies.

39 T u mă încingi cu putere pentru luptă, şi răpui pe protivnicii mei supt picioarele mele.

Pues tú me has ceñido con fuerza para la batalla; has subyugado debajo de mí a los que contra mí se levantaron.

40 T u faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.

También has hecho que mis enemigos me vuelvan las espaldas, y destruí a los que me odiaban.

41 E i strigă, dar n'are cine să -i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!

Clamaron, mas no hubo quién los salvara; aun al Señor clamaron, mas no les respondió.

42 Î i pisez ca praful, pe care -l ia vîntul, îi calc în picioare ca noroiul de pe uliţe.

Entonces los desmenucé como polvo delante del viento; los arrojé como lodo de las calles.

43 T u mă scapi din neînţelegerile poporului; mă pui în fruntea neamurilor; un popor, pe care nu -l cunoaşteam, îmi este supus.

Tú me has librado de las contiendas del pueblo; me has puesto por cabeza de las naciones; pueblo que yo no conocía me sirve.

44 E l ascultă de mine la cea dintîi poruncă, fiii străinului mă linguşesc.

Al oírme, me obedecen; los extranjeros me fingen obediencia.

45 F iilor străinului li se moaie inima de mine, şi ies tremurînd din cetăţuile lor.

Los extranjeros desfallecen, y salen temblando de sus fortalezas.

46 T răiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Mărit să fie Dumnezeul mîntuirii mele,

El Señor vive, bendita sea mi roca, y ensalzado sea el Dios de mi salvación,

47 D umnezeu, răzbunătorul meu, care îmi supune popoarele,

el Dios que por mí ejecuta venganza, y subyuga pueblos debajo de mí;

48 ş i mă izbăveşte de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă scapi de omul asupritor.

el que me libra de mis enemigos. Ciertamente tú me exaltas sobre los que se levantan contra mí; me rescatas del hombre violento.

49 D eaceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cînta spre slava Numelui Tău.

Por tanto, te alabaré, oh Señor, entre las naciones, y cantaré alabanzas a tu nombre.

50 E l dă mari izbăviri împăratului Său, şi dă îndurare unsului Său: lui David, şi seminţei lui, pe vecie.

Grandes victorias da El a su rey, y muestra misericordia a su ungido, a David y a su descendencia para siempre.