1 C uvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

Palabras del rey Lemuel, oráculo que le enseñó su madre.

2 C e să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

¿Qué, hijo mío? ¿Qué, hijo de mis entrañas ? ¿Qué, hijo de mis votos ?

3 N u-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

No des tu vigor a las mujeres, ni tus caminos a lo que destruye a los reyes.

4 N u se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

No es para los reyes, oh Lemuel, no es para los reyes beber vino, ni para los gobernantes desear bebida fuerte;

5 c a nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

no sea que beban y olviden lo que se ha decretado, y perviertan los derechos de todos los afligidos.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Dad bebida fuerte al que está pereciendo, y vino a los amargados de alma.

7 c a să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Que beba y se olvide de su pobreza, y no recuerde más su aflicción.

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Abre tu boca por los mudos, por los derechos de todos los desdichados.

9 D eschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Abre tu boca, juzga con justicia, y defiende los derechos del afligido y del necesitado. Elogio de la mujer hacendosa

10 C ine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

Mujer hacendosa, ¿quién la hallará? Su valor supera en mucho al de las joyas.

11 I nima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

En ella confía el corazón de su marido, y no carecerá de ganancias.

12 E a îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Ella le trae bien y no mal todos los días de su vida.

13 E a face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Busca lana y lino, y con agrado trabaja con sus manos.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

Es como las naves de mercader, trae su alimento de lejos.

15 E a se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

También se levanta cuando aún es de noche, y da alimento a los de su casa, y tarea a sus doncellas.

16 S e gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Evalúa un campo y lo compra; con sus ganancias planta una viña.

17 E a îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Ella se ciñe de fuerza, y fortalece sus brazos.

18 V ede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Nota que su ganancia es buena, no se apaga de noche su lámpara.

19 E a pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Extiende sus manos a la rueca, y sus manos toman el huso.

20 E a îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Extiende su mano al pobre, y alarga sus manos al necesitado.

21 N u se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

No tiene temor de la nieve por los de su casa, porque todos los de su casa llevan ropa escarlata.

22 E a îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Se hace mantos para sí; su ropa es de lino fino y de púrpura.

23 B ărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Su marido es conocido en las puertas, cuando se sienta con los ancianos de la tierra.

24 E a face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Hace telas de lino y las vende, y provee cinturones a los mercaderes.

25 E a este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Fuerza y dignidad son su vestidura, y sonríe al futuro.

26 E a deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Abre su boca con sabiduría, y hay enseñanza de bondad en su lengua.

27 E a veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Ella vigila la marcha de su casa, y no come el pan de la ociosidad.

28 F iii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Sus hijos se levantan y la llaman bienaventurada, también su marido, y la alaba diciendo:

29 M ulte fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

Muchas mujeres han obrado con nobleza, pero tú las superas a todas.

30 D esmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Engañosa es la gracia y vana la belleza, pero la mujer que teme al Señor, ésa será alabada.

31 R ăsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Dadle el fruto de sus manos, y que sus obras la alaben en las puertas.