1 C uvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.

¶ Palabras del rey Lemuel; la profecía con que le enseñó su madre.

2 C e să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?

¿Qué, hijo mío? ¿Y qué, hijo de mi vientre? ¿Y qué, hijo de mis deseos?

3 N u-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.

No des a las mujeres tu fuerza ni tus caminos, que es para destruir los reyes.

4 N u se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;

No es de los reyes, oh Lemuel, no es de los reyes beber vino, ni de los príncipes la cerveza.

5 c a nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.

No sea que bebiendo olviden la ley, y perviertan el derecho de todos los hijos afligidos.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;

Dad la cerveza al que perece, y el vino a los de amargo ánimo.

7 c a să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -

Beban, y se olviden de su necesidad, y de su miseria no se acuerden más.

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!

Abre tu boca por el mudo, en el juicio de todos los hijos de muerte.

9 D eschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.

Abre tu boca, juzga justicia, y el derecho del pobre y del menesteroso.

10 C ine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.

¶ Alef Mujer valiente, ¿quién la hallará? Porque su valor pasa largamente a la de las piedras preciosas.

11 I nima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.

Bet El corazón de su marido está en ella confiado, y no tendrá necesidad de despojo.

12 E a îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.

Guímel Ella le dará bien y no mal, todos los días de su vida.

13 E a face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.

Dálet Buscó lana y lino, y con voluntad labró con sus manos.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.

He Fue como navío de mercader; trae su pan de lejos.

15 E a se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.

Vau Se levantó aun de noche, y dio comida a su familia, y ración a sus criadas.

16 S e gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -

Zain Consideró la heredad, y la compró; y plantó viña del fruto de sus manos.

17 E a îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.

Het Ciñó sus lomos de fortaleza, y esforzó sus brazos.

18 V ede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.

Tet Gustó que era buena su granjería; su lámpara no se apagó de noche.

19 E a pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.

Yod Aplicó sus manos al huso, y sus manos tomaron la rueca.

20 E a îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.

Caf Alargó su mano al pobre, y extendió sus manos al menesteroso.

21 N u se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.

Lámed No tendrá temor de la nieve por su familia, porque toda su familia está vestida de ropas dobles.

22 E a îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.

Mem Ella se hizo tapices; de lino fino y púrpura es su vestido.

23 B ărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.

Nun Conocido es su marido en las puertas, cuando se sienta con los ancianos de la tierra.

24 E a face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.

Sámec Hizo telas, y vendió; y dio cintos al mercader.

25 E a este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.

Aín Fortaleza y gloria es su vestidura; y en el día postrero reirá.

26 E a deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.

Pe Abrió su boca con sabiduría; y la ley de misericordia está en su lengua.

27 E a veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.

Tsade Considera los caminos de su casa, y no come el pan de balde.

28 F iii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:

Caf Se levantaron sus hijos, y la llamaron bienaventurada; y su marido también la alabó.

29 M ulte fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``

Res Muchas mujeres son valientes; mas tú las sobrepasas a todas.

30 D esmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Sin Engañosa es la gracia, y vana la hermosura; la mujer que teme al SEÑOR, esa será alabada.

31 R ăsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Tau Dadle del fruto de sus manos, y alábenla en las puertas sus hechos.