1 M ai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

¶ Mejor es un bocado seco, y en paz, que la casa de contienda llena de sacrificios de fiesta.

2 U n argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

¶ El siervo prudente se enseñoreará del hijo que deshonra, y entre los hermanos compartirá la herencia.

3 T igaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

¶ El crisol para la plata, y la hornaza para el oro; mas el SEÑOR prueba los corazones.

4 C el rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

¶ El malo está atento al labio inicuo; y el mentiroso escucha a la lengua maldiciente.

5 C ine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

¶ El que escarnece al pobre, afrenta a su Hacedor; y el que se alegra en la calamidad ajena, no quedará sin castigo.

6 C opiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

¶ Corona de los viejos son los hijos de los hijos; y la honra de los hijos, sus padres.

7 C uvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

¶ No conviene al loco la altilocuencia; ¡cuánto menos al príncipe el labio mentiroso!

8 D arurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

¶ Piedra preciosa es el soborno en ojos de sus dueños; a dondequiera que se vuelve, da prosperidad.

9 C ine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

¶ El que cubre la prevaricación, busca el amor; mas el que reitera el asunto, aparta los amigos.

10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

¶ Aprovecha la reprensión en el entendido, más que cien azotes en el loco.

11 C el rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

¶ El rebelde no busca sino mal; y mensajero cruel será enviado contra él.

12 M ai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

¶ Mejor es que se encuentre un hombre con una osa a la cual han robado sus cachorros, que con un loco en su locura.

13 C elui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

¶ El que da mal por bien, no se apartará el mal de su casa.

14 Î nceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

¶ Soltar las aguas ( hablar precipitadamente ) es el principio de la contienda; pues, antes que se revuelva el pleito, déjalo.

15 C el ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

¶ El que justifica al impío, y el que condena al justo, ambos por igual son abominación al SEÑOR.

16 L a ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

¶ ¿De qué sirve el precio en la mano del loco para comprar sabiduría, no teniendo corazón para entender ?

17 P rietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

¶ En todo tiempo ama el amigo; mas el hermano para la angustia es nacido.

18 O mul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

¶ El hombre falto de entendimiento toca la mano, fiando a otro delante de su amigo.

19 C ine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

¶ La prevaricación ama el que ama el pleito; y el que alza su portada, quebrantamiento busca.

20 C el cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

¶ El perverso de corazón nunca hallará bien; y el que revuelve con su lengua, caerá en mal.

21 C ine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

¶ El que engendra al loco, para su tristeza lo engendra; y el padre del loco no se alegrará.

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

¶ El corazón alegre hará bien como una medicina; mas el espíritu triste seca los huesos.

23 C el rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

¶ El impío toma soborno en secreto para pervertir las veredas del derecho.

24 Î nţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

¶ En el rostro del entendido aparece la sabiduría; mas los ojos del loco manifiestan su locura hasta el cabo de la tierra.

25 U n fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

¶ El hijo loco es enojo a su padre, y amargura a la que lo engendró.

26 N u este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

¶ Ciertamente no es bueno condenar al justo, ni herir a los príncipes por hacer lo recto.

27 C ine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

¶ El que detiene sus palabras tiene sabiduría; y de espíritu excelente es el hombre inteligente.

28 C hiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

Aun el loco cuando calla, es contado por sabio; el que cierra sus labios es entendido.