1 P ildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,

Los proverbios de Salomón, hijo de David, rey de Israel:

2 p entru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;

Para conocer sabiduría y castigo; para entender las razones prudentes;

3 p entru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;

para recibir el castigo de prudencia, justicia, juicio y equidad;

4 c a să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -

para dar prudencia a los simples, y a los jóvenes inteligencia y consejo.

5 s ă asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-

Si el sabio los oyere, aumentará la doctrina; y el entendido adquirirá consejo;

6 p entru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.

para entender parábola y declaración; palabras de sabios, y sus enigmas.

7 F rica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.

¶ El principio del conocimiento es el temor del SEÑOR; los locos despreciaron la sabiduría y el castigo.

8 A scultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!

Oye, hijo mío, el castigo de tu padre, y no deseches la ley de tu madre;

9 C ăci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.

porque aumento de gracia serán a tu cabeza, y protección a tu cuello.

10 F iule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!

¶ Hijo mío, si los pecadores te quisieren engañar, no consientas.

11 D acă-ţi vor zice:,, Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;

Si dijeren: Ven con nosotros, espiemos a alguno para matarle, acechemos al inocente sin razón;

12 h aidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;

los tragaremos vivos como el Seol, y enteros, como los que caen en un abismo;

13 v om găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;

hallaremos riquezas de toda clase, llenaremos nuestras casas de despojos;

14 v ei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -

echa tu suerte entre nosotros; tengamos todos una bolsa,

15 f iule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!

hijo mío, no andes en camino con ellos; aparta tu pie de sus veredas;

16 C ăci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.

porque sus pies correrán al mal, e irán presurosos a derramar sangre.

17 D ar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;

Porque en vano se tenderá la red ante los ojos de toda ave;

18 c ăci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.

mas ellos a su propia sangre espían, y a sus propias almas ponen asechanza.

19 A ceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.

Tales son las sendas de todo el que codicia la ganancia, la cual prenderá la vida de sus poseedores.

20 Î nţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:

¶ La sabiduría clama de fuera; en las plazas da su voz;

21 s trigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:

clama en los principales lugares de concurso; en las entradas de las puertas de la ciudad dice sus razones:

22 P înă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?

¿Hasta cuándo, oh simples, amaréis la simpleza, y los burladores desearán el burlar, y los locos aborrecerán la ciencia?

23 Î ntoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...

Volveos a mi reprensión; he aquí yo os derramaré mi espíritu, y os haré saber mis palabras.

24 F iindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,

Por cuanto llamé, y no quisisteis; extendí mi mano, y no hubo quien escuchara;

25 f iindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,

antes desechasteis todo consejo mío, y no quisisteis mi reprensión;

26 d e aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,

también yo me reiré en vuestra calamidad, y me burlaré cuando os viniere lo que teméis;

27 c înd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.

cuando viniere como una destrucción lo que teméis, y vuestra calamidad llegare como un torbellino; cuando sobre vosotros viniere tribulación y angustia.

28 A tunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.

Entonces me llamarán, y no responderé; me buscarán de mañana, y no me hallarán;

29 P entrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,

por cuanto aborrecieron el conocimiento, y no escogieron el temor del SEÑOR,

30 p entrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.

ni quisieron mi consejo, y menospreciaron toda reprensión mía.

31 D e aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.

Comerán, pues, del fruto de su camino, y de sus consejos se hartarán.

32 C ăci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;

Porque el reposo de los ignorantes los matará, y la prosperidad de los locos los echará a perder.

33 d ar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.

Mas el que me oyere, habitará confiadamente, y vivirá reposado del temor del mal.