1 P ildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
LOS proverbios de Salomón, hijo de David, rey de Israel:
2 p entru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;
Para entender sabiduría y doctrina; Para conocer las razones prudentes;
3 p entru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;
Para recibir el consejo de prudencia, Justicia, y juicio y equidad;
4 c a să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -
Para dar sagacidad á los simples, Y á los jóvenes inteligencia y cordura.
5 s ă asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-
Oirá el sabio, y aumentará el saber; Y el entendido adquirirá consejo;
6 p entru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.
Para entender parábola y declaración; Palabras de sabios, y sus dichos oscuros.
7 F rica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
El principio de la sabiduría es el temor de Jehová: Los insensatos desprecian la sabiduría y la enseñanza.
8 A scultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!
Oye, hijo mío, la doctrina de tu padre, Y no desprecies la dirección de tu madre:
9 C ăci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.
Porque adorno de gracia serán á tu cabeza, Y collares á tu cuello.
10 F iule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!
Hijo mío, si los pecadores te quisieren engañar, No consientas.
11 D acă-ţi vor zice:,, Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
Si dijeren: Ven con nosotros, Pongamos asechanzas á la sangre, Acechemos sin motivo al inocente;
12 h aidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;
Los tragaremos vivos como el sepulcro, Y enteros, como los que caen en sima;
13 v om găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;
Hallaremos riquezas de todas suertes, Henchiremos nuestras casas de despojos;
14 v ei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -
Echa tu suerte entre nosotros; Tengamos todos una bolsa:
15 f iule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!
Hijo mío, no andes en camino con ellos; Aparta tu pie de sus veredas:
16 C ăci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.
Porque sus pies correrán al mal, E irán presurosos á derramar sangre.
17 D ar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
Porque en vano se tenderá la red Ante los ojos de toda ave;
18 c ăci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.
Mas ellos á su propia sangre ponen asechanzas, Y á sus almas tienden lazo.
19 A ceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
Tales son las sendas de todo el que es dado á la codicia, La cual prenderá el alma de sus poseedores.
20 Î nţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:
La sabiduría clama de fuera, Da su voz en las plazas:
21 s trigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
Clama en los principales lugares de concurso; En las entradas de las puertas de la ciudad dice sus razones:
22 P înă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?
¿Hasta cuándo, oh simples, amaréis la simpleza, Y los burladores desearán el burlar, Y los insensatos aborrecerán la ciencia?
23 Î ntoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...
Volveos á mi reprensión: He aquí yo os derramaré mi espíritu, Y os haré saber mis palabras.
24 F iindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,
Por cuanto llamé, y no quisisteis: Extendí mi mano, y no hubo quien escuchase;
25 f iindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,
Antes desechasteis todo consejo mío, Y mi reprensión no quisisteis:
26 d e aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,
También yo me reiré en vuestra calamidad, Y me burlaré cuando os viniere lo que teméis;
27 c înd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.
Cuando viniere como una destrucción lo que teméis, Y vuestra calamidad llegare como un torbellino; Cuando sobre vosotros viniere tribulación y angustia.
28 A tunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.
Entonces me llamarán, y no responderé; Buscarme han de mañana, y no me hallarán:
29 P entrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,
Por cuanto aborrecieron la sabiduría, Y no escogieron el temor de Jehová,
30 p entrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.
Ni quisieron mi consejo, Y menospreciaron toda reprensión mía:
31 D e aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.
Comerán pues del fruto de su camino, Y se hartarán de sus consejos.
32 C ăci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;
Porque el reposo de los ignorantes los matará, Y la prosperidad de los necios los echará á perder.
33 d ar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.
Mas el que me oyere, habitará confiadamente, Y vivirá reposado, sin temor de mal.