1 P lanurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

DEL hombre son las disposiciones del corazón: Mas de Jehová la respuesta de la lengua.

2 T oate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

Todos los caminos del hombre son limpios en su opinión: Mas Jehová pesa los espíritus.

3 Î ncredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

Encomienda á Jehová tus obras, Y tus pensamientos serán afirmados.

4 D omnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

Todas las cosas ha hecho Jehová por sí mismo, Y aun al impío para el día malo.

5 O rice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

Abominación es á Jehová todo altivo de corazón: Aunque esté mano sobre mano, no será reputado inocente.

6 P rin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

Con misericordia y verdad se corrige el pecado: Y con el temor de Jehová se apartan del mal los hombres.

7 C înd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

Cuando los caminos del hombre son agradables á Jehová, Aun á sus enemigos pacificará con él.

8 M ai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

Mejor es lo poco con justicia, Que la muchedumbre de frutos sin derecho.

9 I nima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

El corazón del hombre piensa su camino: Mas Jehová endereza sus pasos.

10 H otărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

Adivinación está en los labios del rey: En juicio no prevaricará su boca.

11 C întarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

Peso y balanzas justas son de Jehová: Obra suya son todas las pesas de la bolsa.

12 Î mpăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

Abominación es á los reyes hacer impiedad: Porque con justicia será afirmado el trono.

13 B uzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

Los labios justos son el contentamiento de los reyes; Y aman al que habla lo recto.

14 M înia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

La ira del rey es mensajero de muerte: Mas el hombre sabio la evitará.

15 S eninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

En la alegría del rostro del rey está la vida; Y su benevolencia es como nube de lluvia tardía.

16 C u cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

Mejor es adquirir sabiduría que oro preciado; Y adquirir inteligencia vale más que la plata.

17 C alea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

El camino de los rectos es apartarse del mal: Su alma guarda el que guarda su camino.

18 M îndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

Antes del quebrantamiento es la soberbia; Y antes de la caída la altivez de espíritu.

19 M ai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

Mejor es humillar el espíritu con los humildes, Que partir despojos con los soberbios.

20 C ine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

El entendido en la palabra, hallará el bien: Y el que confía en Jehová, él es bienaventurado.

21 C ine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

El sabio de corazón es llamado entendido: Y la dulzura de labios aumentará la doctrina.

22 Î nţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

Manantial de vida es el entendimiento al que lo posee: Mas la erudición de los necios es necedad.

23 C ine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

El corazón del sabio hace prudente su boca; Y con sus labios aumenta la doctrina.

24 C uvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

Panal de miel son los dichos suaves. Suavidad al alma y medicina á los huesos.

25 M ulte căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

Hay camino que parece derecho al hombre, Mas su salida son caminos de muerte.

26 C ine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

El alma del que trabaja, trabaja para sí; Porque su boca le constriñe.

27 O mul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

El hombre perverso cava el mal; Y en sus labios hay como llama de fuego.

28 O mul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

El hombre perverso levanta contienda; Y el chismoso aparta los mejores amigos.

29 O mul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

El hombre malo lisonjea á su prójimo, Y le hace andar por el camino no bueno:

30 C ine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

Cierra sus ojos para pensar perversidades; Mueve sus labios, efectúa el mal.

31 P erii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

Corona de honra es la vejez, Que se hallará en el camino de justicia.

32 C el încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

Mejor es el que tarde se aira que el fuerte; Y el que se enseñorea de su espíritu, que el que toma una ciudad.

33 S e aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -

La suerte se echa en el seno: Mas de Jehová es el juicio de ella.