1 P lanurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

The plans of the mind and orderly thinking belong to man, but from the Lord comes the answer of the tongue.

2 T oate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

All the ways of a man are pure in his own eyes, but the Lord weighs the spirits (the thoughts and intents of the heart).

3 Î ncredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

Roll your works upon the Lord so shall your plans be established and succeed.

4 D omnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

The Lord has made everything to its own end and His own purpose—even the wicked for the day of calamity and evil.

5 O rice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

Everyone proud and arrogant in heart is disgusting, hateful, and exceedingly offensive to the Lord; be assured they will not go unpunished.

6 P rin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

By mercy and love, truth and fidelity, iniquity is purged out of the heart, and by the reverent, worshipful fear of the Lord men depart from and avoid evil.

7 C înd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

When a man’s ways please the Lord, He makes even his enemies to be at peace with him.

8 M ai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

Better is a little with righteousness (uprightness in every area and relation and right standing with God) than great revenues with injustice.

9 I nima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

A man’s mind plans his way, but the Lord directs his steps and makes them sure.

10 H otărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

Divinely directed decisions are on the lips of the king; his mouth should not transgress in judgment.

11 C întarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

A just balance and scales are the Lord’s; all the weights of the bag are His work.

12 Î mpăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

It is an abomination for kings to commit wickedness, for a throne is established and made secure by righteousness (moral and spiritual rectitude in every area and relation).

13 B uzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

Right and just lips are the delight of a king, and he loves him who speaks what is right.

14 M înia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

The wrath of a king is as messengers of death, but a wise man will pacify it.

15 S eninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

In the light of the king’s countenance is life, and his favor is as a cloud bringing the spring rain.

16 C u cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

How much better it is to get skillful and godly Wisdom than gold! And to get understanding is to be chosen rather than silver.

17 C alea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

The highway of the upright turns aside from evil; he who guards his way preserves his life.

18 M îndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

Pride goes before destruction, and a haughty spirit before a fall.

19 M ai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

Better it is to be of a humble spirit with the meek and poor than to divide the spoil with the proud.

20 C ine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

He who deals wisely and heeds word and counsel shall find good, and whoever leans on, trusts in, and is confident in the Lord—happy, blessed, and fortunate is he.

21 C ine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

The wise in heart are called prudent, understanding, and knowing, and winsome speech increases learning.

22 Î nţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

Understanding is a wellspring of life to those who have it, but to give instruction to fools is folly.

23 C ine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

The mind of the wise instructs his mouth, and adds learning and persuasiveness to his lips.

24 C uvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

Pleasant words are as a honeycomb, sweet to the mind and healing to the body.

25 M ulte căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

There is a way that seems right to a man and appears straight before him, but at the end of it is the way of death.

26 C ine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

The appetite of the laborer works for him, for his mouth urges him on.

27 O mul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

A worthless man devises and digs up mischief, and in his lips there is as a scorching fire.

28 O mul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

A perverse man sows strife, and a whisperer separates close friends.

29 O mul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

The exceedingly grasping, covetous, and violent man entices his neighbor, leading him in a way that is not good.

30 C ine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

He who shuts his eyes to devise perverse things and who compresses his lips brings evil to pass.

31 P erii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

The hoary head is a crown of beauty and glory if it is found in the way of righteousness (moral and spiritual rectitude in every area and relation).

32 C el încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

He who is slow to anger is better than the mighty, he who rules his spirit than he who takes a city.

33 S e aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -

The lot is cast into the lap, but the decision is wholly of the Lord.