1 F iule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!

My son, forget not my law or teaching, but let your heart keep my commandments;

2 C ăci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.

For length of days and years of a life and tranquility, these shall they add to you.

3 S ă nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

Let not mercy and kindness and truth forsake you; bind them about your neck, write them upon the tablet of your heart.

4 Ş i astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

So shall you find favor, good understanding, and high esteem in the sight of God and man.

5 Î ncrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!

Lean on, trust in, and be confident in the Lord with all your heart and mind and do not rely on your own insight or understanding.

6 R ecunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.

In all your ways know, recognize, and acknowledge Him, and He will direct and make straight and plain your paths.

7 N u te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!

Be not wise in your own eyes; reverently fear and worship the Lord and turn away from evil.

8 A ceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.

It shall be health to your nerves and sinews, and marrow and moistening to your bones.

9 C insteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:

Honor the Lord with your capital and sufficiency and with the firstfruits of all your income;

10 c ăci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.

So shall your storage places be filled with plenty, and your vats shall be overflowing with new wine.

11 F iule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.

My son, do not despise or shrink from the chastening of the Lord; neither be weary of or impatient about or loathe or abhor His reproof,

12 C ăci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!

For whom the Lord loves He corrects, even as a father corrects the son in whom he delights.

13 F erice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!

Happy (blessed, fortunate, enviable) is the man who finds skillful and godly Wisdom, and the man who gets understanding,

14 C ăci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;

For the gaining of it is better than the gaining of silver, and the profit of it better than fine gold.

15 e a este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.

Skillful and godly Wisdom is more precious than rubies; and nothing you can wish for is to be compared to her.

16 Î n dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.

Length of days is in her right hand, and in her left hand are riches and honor.

17 C ăile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.

Her ways are highways of pleasantness, and all her paths are peace.

18 E a este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.

She is a tree of life to those who lay hold on her; and happy (blessed, fortunate, to be envied) is everyone who holds her fast.

19 P rin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;

The Lord by skillful and godly Wisdom has founded the earth; by understanding He has established the heavens.

20 p rin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.

By His knowledge the deeps were broken up, and the skies distill the dew.

21 F iule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!

My son, let them not escape from your sight, but keep sound and godly Wisdom and discretion,

22 C ăci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

And they will be life to your inner self, and a gracious ornament to your neck (your outer self).

23 A tunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.

Then you will walk in your way securely and in confident trust, and you shall not dash your foot or stumble.

24 C înd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.

When you lie down, you shall not be afraid; yes, you shall lie down, and your sleep shall be sweet.

25 N u te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;

Be not afraid of sudden terror and panic, nor of the stormy blast or the storm and ruin of the wicked when it comes,

26 c ăci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

For the Lord shall be your confidence, firm and strong, and shall keep your foot from being caught.

27 N u opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.

Withhold not good from those to whom it is due, when it is in the power of your hand to do it.

28 N u zice aproapelui tău:,, Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.

Do not say to your neighbor, Go, and come again; and tomorrow I will give it—when you have it with you.

29 N u gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.

Do not contrive or dig up or cultivate evil against your neighbor, who dwells trustingly and confidently beside you.

30 N u te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.

Contend not with a man for no reason—when he has done you no wrong.

31 N u pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!

Do not resentfully envy and be jealous of an unscrupulous, grasping man, and choose none of his ways.

32 C ăci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.

For the perverse are an abomination to the Lord; but His confidential communion and secret counsel are with the righteous (those who are upright and in right standing with Him).

33 B lestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.

The curse of the Lord is in and on the house of the wicked, but He declares blessed (joyful and favored with blessings) the home of the just and consistently righteous.

34 C înd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.

Though He scoffs at the scoffers and scorns the scorners, yet He gives His undeserved favor to the low, the humble, and the afflicted.

35 Î nţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.

The wise shall inherit glory (all honor and good) but shame is the highest rank conferred on fools.