1 C um nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

Like snow in summer and like rain in harvest, so honor is not fitting for a fool.

2 C um sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

Like the sparrow in her wandering, like the swallow in her flying, so the causeless curse does not alight.

3 B iciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

A whip for the horse, a bridle for the donkey, and a rod for the backs of fools.

4 N u răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

Answer not a fool according to his folly, lest you also be like him.

5 R ăspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Answer a fool according to his folly, lest he be wise in his own eyes and conceit.

6 C elce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

He who sends a message by the hand of a fool cuts off the feet and drinks the damage.

7 C um sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

Like the legs of a lame man which hang loose, so is a parable in the mouth of a fool.

8 C um ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

Like he who binds a stone in a sling, so is he who gives honor to a fool.

9 C a un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

Like a thorn that goes into the hand of a drunken man, so is a proverb in the mouth of a fool.

10 C a un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

like an archer who wounds all, so is he who hires a fool or chance passers-by.

11 C um se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

As a dog returns to his vomit, so a fool returns to his folly.

12 D acă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

Do you see a man wise in his own eyes and conceit? There is more hope for a fool than for him.

13 L eneşul zice:,, Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

The sluggard says, There is a lion in the way! A lion is in the streets!

14 C um se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

As the door turns on its hinges, so does the lazy man upon his bed.

15 L eneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

The slothful and self-indulgent buries his hand in his bosom; it distresses and wearies him to bring it again to his mouth.

16 L eneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

The sluggard is wiser in his own eyes and conceit than seven men who can render a reason and answer discreetly.

17 U n trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

He who, passing by, stops to meddle with strife that is none of his business is like one who takes a dog by the ears.

18 C a nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

Like a madman who casts firebrands, arrows, and death,

19 a şa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice:,, Am vrut doar să glumesc!`` -

So is the man who deceives his neighbor and then says, Was I not joking?

20 C înd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

For lack of wood the fire goes out, and where there is no whisperer, contention ceases.

21 D upă cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

As coals are to hot embers and as wood to fire, so is a quarrelsome man to inflame strife.

22 C uvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

The words of a whisperer or slanderer are like dainty morsels or words of sport; and they go down into the innermost parts of the body.

23 C a zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Burning lips and a wicked heart are like an earthen vessel covered with the scum thrown off from molten silver.

24 C elce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

He who hates pretends with his lips, but stores up deceit within himself.

25 C înd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

When he speaks kindly, do not trust him, for seven abominations are in his heart.

26 C hiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Though his hatred covers itself with guile, his wickedness shall be shown openly before the assembly.

27 C ine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

Whoever digs a pit shall fall into it himself, and he who rolls a stone, it will return upon him.

28 L imba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

A lying tongue hates those it wounds and crushes, and a flattering mouth works ruin.