1 C um nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

As snow in summer, and as rain in harvest, So honor is not seemly for a fool.

2 C um sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

As the sparrow in her wandering, as the swallow in her flying, So the curse that is causeless alighteth not.

3 B iciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

A whip for the horse, a bridle for the ass, And a rod for the back of fools.

4 N u răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

Answer not a fool according to his folly, Lest thou also be like unto him.

5 R ăspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

Answer a fool according to his folly, Lest he be wise in his own conceit.

6 C elce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

He that sendeth a message by the hand of a fool Cutteth off his own feet, and drinketh in damage.

7 C um sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

The legs of the lame hang loose: So is a parable in the mouth of fools.

8 C um ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

As one that bindeth a stone in a sling, So is he that giveth honor to a fool.

9 C a un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

As a thorn that goeth up into the hand of a drunkard, So is a parable in the mouth of fools.

10 C a un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

As an archer that woundeth all, So is he that hireth a fool and he that hireth them that pass by.

11 C um se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

As a dog that returneth to his vomit, So is a fool that repeateth his folly.

12 D acă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

Seest thou a man wise in his own conceit? There is more hope of a fool than of him.

13 L eneşul zice:,, Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

The sluggard saith, There is a lion in the way; A lion is in the streets.

14 C um se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

As the door turneth upon its hinges, So doth the sluggard upon his bed.

15 L eneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

The sluggard burieth his hand in the dish; It wearieth him to bring it again to his mouth.

16 L eneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

The sluggard is wiser in his own conceit Than seven men that can render a reason.

17 U n trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

He that passeth by, and vexeth himself with strife belonging not to him, Is like one that taketh a dog by the ears.

18 C a nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

As a madman who casteth firebrands, Arrows, and death,

19 a şa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice:,, Am vrut doar să glumesc!`` -

So is the man that deceiveth his neighbor, And saith, Am not I in sport?

20 C înd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

For lack of wood the fire goeth out; And where there is no whisperer, contention ceaseth.

21 D upă cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

As coals are to hot embers, and wood to fire, So is a contentious man to inflame strife.

22 C uvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

The words of a whisperer are as dainty morsels, And they go down into the innermost parts.

23 C a zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Fervent lips and a wicked heart Are like an earthen vessel overlaid with silver dross.

24 C elce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

He that hateth dissembleth with his lips; But he layeth up deceit within him:

25 C înd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

When he speaketh fair, believe him not; For there are seven abominations in his heart:

26 C hiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Though his hatred cover itself with guile, His wickedness shall be openly showed before the assembly.

27 C ine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

Whoso diggeth a pit shall fall therein; And he that rolleth a stone, it shall return upon him.

28 L imba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

A lying tongue hateth those whom it hath wounded; And a flattering mouth worketh ruin.