1 C um nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

Como no le sienta la nieve al verano ni la lluvia a la siega, tampoco le sientan los honores al necio.

2 C um sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

Como gorrión que vaga, o como golondrina en vuelo, así la maldición nunca viene sin causa.

3 B iciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

El látigo para el caballo, el cabestro para el asno y la vara para la espalda del necio.

4 N u răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

Nunca respondas al necio de acuerdo con su necedad, para que no seas tú también como él;

5 R ăspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

responde al necio como merece su necedad, para que no se tenga por sabio en su propia opinión.

6 C elce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

Como cortarse los pies, o como beber algo en daño propio es el enviar recado por mano de un necio.

7 C um sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

Como las piernas del cojo, que cuelgan inútiles, es el proverbio en la boca del necio.

8 C um ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

Como atar la piedra a la honda es rendir honores al necio.

9 C a un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

Como espina clavada en la mano de un borracho es el proverbio en la boca de los necios.

10 C a un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

Como arquero que a todos hiere es el que contrata a insensatos y a vagabundos.

11 C um se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

Como perro que vuelve a su vómito es el necio que repite su necedad.

12 D acă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

¿Has visto a un hombre que se tiene por sabio? ¡Pues más puede esperarse de un necio que de él!

13 L eneşul zice:,, Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

Dice el perezoso: «¡Hay un león en el camino! ¡Un león está en las calles!»

14 C um se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

Como la puerta gira sobre sus quicios, así el perezoso se vuelve en su cama.

15 L eneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

Mete el perezoso su mano en el plato, pero le cansa llevársela a la boca.

16 L eneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

En su propia opinión, el perezoso es más sabio que siete que sepan aconsejar.

17 U n trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

Como tomar por las orejas a un perro que pasa es entrometerse en pleito ajeno.

18 C a nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

Como el que enloquecido arroja llamas, saetas y muerte,

19 a şa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice:,, Am vrut doar să glumesc!`` -

tal es el hombre que engaña a su amigo y luego dice: «¡Solo ha sido una broma!»

20 C înd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

Sin leña se apaga el fuego, y donde no hay chismoso cesa la contienda.

21 D upă cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

Como el carbón para las brasas y la leña para el fuego es el hombre pendenciero para encender contienda.

22 C uvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

Las palabras del chismoso son como bocados suaves que penetran hasta las entrañas.

23 C a zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

Como baño de plata sobre un tiesto son los labios lisonjeros y el mal corazón.

24 C elce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

El que odia, lo disimula con los labios, pero en su interior maquina engaño;

25 C înd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

por más que hable amigablemente, no le creas, porque siete abominaciones hay en su corazón.

26 C hiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

Aunque con disimulo encubra su odio, su maldad será descubierta en la congregación.

27 C ine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

El que cava una fosa caerá en ella; al que rueda una piedra, se le vendrá encima.

28 L imba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

La lengua falsa atormenta al que ha lastimado; la boca lisonjera conduce a la ruina.