1 C înd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.

Viendo la multitud, subió al monte y se sentó. Se le acercaron sus discípulos,

2 A poi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel:

y él, abriendo su boca, les enseñaba diciendo: Las bienaventuranzas

3 F erice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

«Bienaventurados los pobres en espíritu, porque de ellos es el reino de los cielos.

4 F erice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!

Bienaventurados los que lloran, porque recibirán consolación.

5 F erice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!

Bienaventurados los mansos, porque recibirán la tierra por heredad.

6 F erice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

Bienaventurados los que tienen hambre y sed de justicia, porque serán saciados.

7 F erice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!

Bienaventurados los misericordiosos, porque alcanzarán misericordia.

8 F erice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

Bienaventurados los de limpio corazón, porque verán a Dios.

9 F erice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!

Bienaventurados los pacificadores, porque serán llamados hijos de Dios.

10 F erice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

Bienaventurados los que padecen persecución por causa de la justicia, porque de ellos es el reino de los cielos.

11 F erice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

Bienaventurados seréis cuando por mi causa os insulten, os persigan y digan toda clase de mal contra vosotros, mintiendo.

12 B ucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi.

»Gozaos y alegraos, porque vuestra recompensa es grande en los cielos, pues así persiguieron a los profetas que vivieron antes de vosotros. La sal de la tierra

13 V oi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.

»Vosotros sois la sal de la tierra; pero si la sal pierde su sabor, ¿con qué será salada? No sirve más para nada, sino para ser echada fuera y pisoteada por los hombres. La luz del mundo

14 V oi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă.

»Vosotros sois la luz del mundo; una ciudad asentada sobre un monte no se puede esconder.

15 Ş i oamenii n'aprind lumina ca s'o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.

Ni se enciende una luz y se pone debajo de una vasija, sino sobre el candelero para que alumbre a todos los que están en casa.

16 T ot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Así alumbre vuestra luz delante de los hombres, para que vean vuestras buenas obras y glorifiquen a vuestro Padre que está en los cielos. Jesús y la Ley

17 S ă nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.

»No penséis que he venido a abolir la Ley o los Profetas; no he venido a abolir, sino a cumplir,

18 C ăci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile.

porque de cierto os digo que antes que pasen el cielo y la tierra, ni una jota ni una tilde pasará de la Ley, hasta que todo se haya cumplido.

19 A şa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.

De manera que cualquiera que quebrante uno de estos mandamientos muy pequeños y así enseñe a los hombres, muy pequeño será llamado en el reino de los cielos; pero cualquiera que los cumpla y los enseñe, éste será llamado grande en el reino de los cielos.

20 C ăci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

»Por tanto, os digo que si vuestra justicia no fuera mayor que la de los escribas y fariseos, no entraréis en el reino de los cielos. Sobre la ira

21 A ţi auzit că s'a zis celor din vechime:, Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa judecăţii.`

»Oísteis que fue dicho a los antiguos: “No matarás”, y cualquiera que mate será culpable de juicio.

22 D ar Eu vă spun că ori şi cine se mînie pe fratele său, va cădea supt pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său:, Prostule!` va cădea supt pedeapsa Soborului; iar oricine -i va zice:, Nebunule`, va cădea supt pedeapsa focului gheenei.

Pero yo os digo que cualquiera que se enoje contra su hermano, será culpable de juicio; y cualquiera que diga “Necio” a su hermano, será culpable ante el Concilio; y cualquiera que le diga “Fatuo”, quedará expuesto al infierno de fuego.

23 A şa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,

»Por tanto, si traes tu ofrenda al altar y allí te acuerdas de que tu hermano tiene algo contra ti,

24 l asă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.

deja allí tu ofrenda delante del altar y ve, reconcíliate primero con tu hermano, y entonces vuelve y presenta tu ofrenda.

25 C aută de te împacă de grab cu pîrîşul tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă.

Ponte de acuerdo pronto con tu adversario, entre tanto que estás con él en el camino, no sea que el adversario te entregue al juez, y el juez al guardia, y seas echado en la cárcel.

26 A devărat îţi spun că nu vei ieşi deacolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ.``

De cierto te digo que no saldrás de allí hasta que pagues el último cuadrante. Sobre el adulterio

27 A ţi auzit că s'a zis celor din vechime:,, Să nu preacurveşti.``

»Oísteis que fue dicho: “No cometerás adulterio.”

28 D ar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s'o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.

Pero yo os digo que cualquiera que mira a una mujer para codiciarla, ya adulteró con ella en su corazón.

29 D acă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

»Por tanto, si tu ojo derecho te es ocasión de caer, sácalo y échalo de ti, pues mejor te es que se pierda uno de tus miembros, y no que todo tu cuerpo sea arrojado al infierno.

30 D acă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie -o şi leapădă -o dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

Y si tu mano derecha te es ocasión de caer, córtala y échala de ti, pues mejor te es que se pierda uno de tus miembros, y no que todo tu cuerpo sea arrojado al infierno. Sobre el divorcio

31 S 'a zis iarăş:,, Oricine îşi va lăsa nevasta, să -i dea o carte de despărţire.``

»También fue dicho: “Cualquiera que repudie a su mujer, déle carta de divorcio.”

32 D ar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.

Pero yo os digo que el que repudia a su mujer, a no ser por causa de fornicación, hace que ella adultere, y el que se casa con la repudiada, comete adulterio. Sobre los juramentos

33 A ţi mai auzit iarăş că s'a zis celor din vechime:,, Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.``

»Además habéis oído que fue dicho a los antiguos: “No jurarás en falso, sino cumplirás al Señor tus juramentos.”

34 D ar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;

Pero yo os digo: No juréis de ninguna manera: ni por el cielo, porque es el trono de Dios;

35 n ici pe pămînt, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentrucă este cetatea marelui Împărat.

ni por la tierra, porque es el estrado de sus pies; ni por Jerusalén, porque es la ciudad del gran Rey.

36 S ă nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.

Ni por tu cabeza jurarás, porque no puedes hacer blanco o negro un solo cabello.

37 F elul vostru de vorbire să fie:,, Da, da; nu, nu``; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău.

Pero sea vuestro hablar: “Sí, sí” o “No, no” porque lo que es más de esto, de mal procede. Sobre la venganza

38 A ţi auzit că s'a zis:,, Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.``

»Oísteis que fue dicho: “Ojo por ojo y diente por diente.”

39 D ar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce -i şi pe celalt.

Pero yo os digo: No resistáis al que es malo; antes, a cualquiera que te hiera en la mejilla derecha, vuélvele también la otra;

40 O rişicui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă -i şi cămaşa.

al que quiera ponerte a pleito y quitarte la túnica, déjale también la capa;

41 D acă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.

a cualquiera que te obligue a llevar carga por una milla, ve con él dos.

42 C elui ce-ţi cere, dă -i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute dela tine.

Al que te pida, dale; y al que quiera tomar de ti prestado, no se lo niegues. Sobre el amor a los enemigos

43 A ţi auzit că s'a zis:,, Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.``

»Oísteis que fue dicho: “Amarás a tu prójimo y odiarás a tu enemigo.”

44 D ar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc,

Pero yo os digo: Amad a vuestros enemigos, bendecid a los que os maldicen, haced bien a los que os odian y orad por los que os ultrajan y os persiguen,

45 c a să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

para que seáis hijos de vuestro Padre que está en los cielos, que hace salir su sol sobre malos y buenos y llover sobre justos e injustos.

46 D acă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?

Si amáis a los que os aman, ¿qué recompensa tendréis? ¿No hacen también lo mismo los publicanos?

47 Ş i dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel?

Y si saludáis a vuestros hermanos solamente, ¿qué hacéis de más? ¿No hacen también así los gentiles?

48 V oi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit.

Sed, pues, vosotros perfectos, como vuestro Padre que está en los cielos es perfecto.