1 C înd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.

Seeing the crowds, He went up on the mountain; and when He was seated, His disciples came to Him.

2 A poi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel:

Then He opened His mouth and taught them, saying:

3 F erice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

Blessed (happy, to be envied, and spiritually prosperous— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, regardless of their outward conditions) are the poor in spirit (the humble, who rate themselves insignificant), for theirs is the kingdom of heaven!

4 F erice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!

Blessed and enviably happy '> happiness produced by the experience of God’s favor and especially conditioned by the revelation of His matchless grace] are those who mourn, for they shall be comforted!

5 F erice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!

Blessed (happy, blithesome, joyous, spiritually prosperous— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, regardless of their outward conditions) are the meek (the mild, patient, long-suffering), for they shall inherit the earth!

6 F erice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

Blessed and fortunate and happy and spiritually prosperous (in that state in which the born-again child of God enjoys His favor and salvation) are those who hunger and thirst for righteousness (uprightness and right standing with God), for they shall be completely satisfied!

7 F erice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!

Blessed (happy, to be envied, and spiritually prosperous— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, regardless of their outward conditions) are the merciful, for they shall obtain mercy!

8 F erice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

Blessed (happy, enviably fortunate, and spiritually prosperous—possessing the happiness produced by the experience of God’s favor and especially conditioned by the revelation of His grace, regardless of their outward conditions) are the pure in heart, for they shall see God!

9 F erice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu!

Blessed (enjoying enviable happiness, spiritually prosperous— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, regardless of their outward conditions) are the makers and maintainers of peace, for they shall be called the sons of God!

10 F erice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

Blessed and happy and enviably fortunate and spiritually prosperous (in the state in which the born-again child of God enjoys and finds satisfaction in God’s favor and salvation, regardless of his outward conditions) are those who are persecuted for righteousness’ sake (for being and doing right), for theirs is the kingdom of heaven!

11 F erice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

Blessed (happy, to be envied, and spiritually prosperous— with life-joy and satisfaction in God’s favor and salvation, regardless of your outward conditions) are you when people revile you and persecute you and say all kinds of evil things against you falsely on My account.

12 B ucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi.

Be glad and supremely joyful, for your reward in heaven is great (strong and intense), for in this same way people persecuted the prophets who were before you.

13 V oi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni.

You are the salt of the earth, but if salt has lost its taste (its strength, its quality), how can its saltness be restored? It is not good for anything any longer but to be thrown out and trodden underfoot by men.

14 V oi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă.

You are the light of the world. A city set on a hill cannot be hidden.

15 Ş i oamenii n'aprind lumina ca s'o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.

Nor do men light a lamp and put it under a peck measure, but on a lampstand, and it gives light to all in the house.

16 T ot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Let your light so shine before men that they may see your moral excellence and your praiseworthy, noble, and good deeds and recognize and honor and praise and glorify your Father Who is in heaven.

17 S ă nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.

Do not think that I have come to do away with or undo the Law or the Prophets; I have come not to do away with or undo but to complete and fulfill them.

18 C ăci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile.

For truly I tell you, until the sky and earth pass away and perish, not one smallest letter nor one little hook will pass from the Law until all things are accomplished.

19 A şa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.

Whoever then breaks or does away with or relaxes one of the least of these commandments and teaches men so shall be called least in the kingdom of heaven, but he who practices them and teaches others to do so shall be called great in the kingdom of heaven.

20 C ăci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

For I tell you, unless your righteousness (your uprightness and your right standing with God) is more than that of the scribes and Pharisees, you will never enter the kingdom of heaven.

21 A ţi auzit că s'a zis celor din vechime:, Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa judecăţii.`

You have heard that it was said to the men of old, You shall not kill, and whoever kills shall be liable to and unable to escape the punishment imposed by the court.

22 D ar Eu vă spun că ori şi cine se mînie pe fratele său, va cădea supt pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său:, Prostule!` va cădea supt pedeapsa Soborului; iar oricine -i va zice:, Nebunule`, va cădea supt pedeapsa focului gheenei.

But I say to you that everyone who continues to be angry with his brother or harbors malice (enmity of heart) against him shall be liable to and unable to escape the punishment imposed by the court; and whoever speaks contemptuously and insultingly to his brother shall be liable to and unable to escape the punishment imposed by the Sanhedrin, and whoever says, You cursed fool! shall be liable to and unable to escape the hell (Gehenna) of fire.

23 A şa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,

So if when you are offering your gift at the altar you there remember that your brother has any against you,

24 l asă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul.

Leave your gift at the altar and go. First make peace with your brother, and then come back and present your gift.

25 C aută de te împacă de grab cu pîrîşul tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă.

Come to terms quickly with your accuser while you are on the way traveling with him, lest your accuser hand you over to the judge, and the judge to the guard, and you be put in prison.

26 A devărat îţi spun că nu vei ieşi deacolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ.``

Truly I say to you, you will not be released until you have paid the last fraction of a penny.

27 A ţi auzit că s'a zis celor din vechime:,, Să nu preacurveşti.``

You have heard that it was said, You shall not commit adultery.

28 D ar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s'o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui.

But I say to you that everyone who so much as looks at a woman with evil desire for her has already committed adultery with her in his heart.

29 D acă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

If your right eye serves as a trap to ensnare you or is an occasion for you to stumble and sin, pluck it out and throw it away. It is better that you lose one of your members than that your whole body be cast into hell (Gehenna).

30 D acă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie -o şi leapădă -o dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă.

And if your right hand serves as a trap to ensnare you or is an occasion for you to stumble and sin, cut it off and cast it from you. It is better that you lose one of your members than that your entire body should be cast into hell (Gehenna).

31 S 'a zis iarăş:,, Oricine îşi va lăsa nevasta, să -i dea o carte de despărţire.``

It has also been said, Whoever divorces his wife must give her a certificate of divorce.

32 D ar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.

But I tell you, Whoever dismisses and repudiates and divorces his wife, except on the grounds of unfaithfulness (sexual immorality), causes her to commit adultery, and whoever marries a woman who has been divorced commits adultery.

33 A ţi mai auzit iarăş că s'a zis celor din vechime:,, Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.``

Again, you have heard that it was said to the men of old, You shall not swear falsely, but you shall perform your oaths to the Lord.

34 D ar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;

But I tell you, Do not bind yourselves by an oath at all: either by heaven, for it is the throne of God;

35 n ici pe pămînt, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentrucă este cetatea marelui Împărat.

Or by the earth, for it is the footstool of His feet; or by Jerusalem, for it is the city of the Great King.

36 S ă nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.

And do not swear by your head, for you are not able to make a single hair white or black.

37 F elul vostru de vorbire să fie:,, Da, da; nu, nu``; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău.

Let your Yes be simply Yes, and your No be simply No; anything more than that comes from the evil one.

38 A ţi auzit că s'a zis:,, Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.``

You have heard that it was said, An eye for an eye, and a tooth for a tooth.

39 D ar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce -i şi pe celalt.

But I say to you, Do not resist the evil man; but if anyone strikes you on the right jaw or cheek, turn to him the other one too.

40 O rişicui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă -i şi cămaşa.

And if anyone wants to sue you and take your undershirt (tunic), let him have your coat also.

41 D acă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.

And if anyone forces you to go one mile, go with him two.

42 C elui ce-ţi cere, dă -i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute dela tine.

Give to him who keeps on begging from you, and do not turn away from him who would borrow '> at interest] from you.

43 A ţi auzit că s'a zis:,, Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.``

You have heard that it was said, You shall love your neighbor and hate your enemy;

44 D ar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc,

But I tell you, Love your enemies and pray for those who persecute you,

45 c a să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

To show that you are the children of your Father Who is in heaven; for He makes His sun rise on the wicked and on the good, and makes the rain fall upon the upright and the wrongdoers.

46 D acă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?

For if you love those who love you, what reward can you have? Do not even the tax collectors do that?

47 Ş i dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel?

And if you greet only your brethren, what more than others are you doing? Do not even the Gentiles (the heathen) do that?

48 V oi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit.

You, therefore, must be perfect '> maturity of godliness in mind and character, having reached the proper height of virtue and integrity], as your heavenly Father is perfect.