1 L uaţi aminte ceruri, şi voi vorbi; Ascultă, pămîntule, cuvintele gurii mele.

Give ear, O heavens, and I will speak; and let the earth hear the words of my mouth.

2 C a ploaia să curgă învăţăturile mele, Ca roua să cadă cuvîntul meu, Ca ploaia repede pe verdeaţă, Ca picăturile de ploaie pe iarbă!

My message shall drop as the rain, my speech shall distil as the dew, as the light rain upon the tender grass, and as the showers upon the herb.

3 C ăci voi vesti Numele Domnului. Daţi slavă Dumnezeului nostru!

For I will proclaim the name of the Lord. Concede and ascribe greatness to our God.

4 E l este Stînca; lucrările Lui sînt desăvîrşite, Căci toate căile Lui sînt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.

He is the Rock, His work is perfect, for all His ways are law and justice. A God of faithfulness without breach or deviation, just and right is He.

5 E i s'au stricat; Netrebnicia copiilor Lui, este ruşinea lor! Neam îndărătnic şi stricat!

They have spoiled themselves. They are not sons to Him, and that is their blemish—a perverse and crooked generation!

6 P e Domnul îl răsplătiţi astfel! Popor nechibzuit şi fără înţelepciune! Nu este El oare Tatăl tău, care te -a făcut, Te -a întocmit, şi ţi -a dat fiinţă?

Do you thus repay the Lord, you foolish and senseless people? Is not He your Father Who acquired you for His own, Who made and established you ?

7 A du-ţi aminte de zilele din vechime, Socoteşte anii, vîrstă de oameni după vîrstă de oameni, Întreabă pe tatăl tău, şi te va învăţa, Pe bătrînii tăi, şi îţi vor spune.

Remember the days of old; consider the years of many generations. Ask your father and he will show you, your elders, and they will tell you.

8 C înd Cel Prea Înalt a dat o moştenire neamurilor, Cînd a despărţit pe copiii oamenilor, A pus hotare popoarelor, După numărul copiilor lui Israel,

When the Most High gave to the nations their inheritance, when He separated the children of men, He set the bounds of the peoples according to the number of the Israelites.

9 C ăci partea Domnului, este poporul Lui, Iacov este partea Lui de moştenire.

For the Lord’s portion is His people; Jacob (Israel) is the lot of His inheritance.

10 E l l -a găsit într'un ţinut pustiu, Într'o singurătate plină de urlete înfricoşate; L -a înconjurat, l -a îngrijit, Şi l -a păzit ca lumina ochiului Lui.

He found him in a desert land, in the howling void of the wilderness; He kept circling around him, He scanned him, He kept him as the pupil of His eye.

11 C a vulturul care îşi scutură cuibul, Sboară deasupra puilor, Îşi întinde aripile, îi ia, Şi -i poartă pe penele lui:

As an eagle that stirs up her nest, that flutters over her young, He spread abroad His wings and He took them, He bore them on His pinions.

12 A şa a călăuzit Domnul singur pe poporul Său, Şi nu era niciun dumnezeu străin cu El.

So the Lord alone led him; there was no foreign god with Him.

13 L -a suit pe înălţimile ţării, Şi Israel a mîncat roadele cîmpului, I -a dat să sugă miere din stîncă, Untdelemnul care iese din stînca cea mai tare,

He made Israel ride on the high places of the earth, and he ate the increase of the field; and He made him suck honey out of the rock and oil out of the flinty rock,

14 U ntul dela vaci şi laptele oilor, Cu grăsimea mieilor, A berbecilor din Basan şi a ţapilor, Cu grăsimea grîului, Şi ai băut vinul, sîngele strugurelui.

Butter and curds of the herd and milk of the flock, with fat of lambs, and rams of the breed of Bashan, and he-goats, with the finest of the wheat; and you drank wine of the blood of the grape.

15 I srael s'a îngrăşat, şi a asvîrlit din picior; -Te-ai îngrăşat, te-ai îngroşat şi te-ai lăţit! -Şi a părăsit pe Dumnezeu, Ziditorul lui, A nesocotit Sînca mîntuirii lui,

But Jeshurun (Israel) grew fat and kicked. You became fat, you grew thick, you were gorged and sleek! Then he forsook God Who made him and forsook and despised the Rock of his salvation.

16 L -au întărîtat la gelozie prin dumnezei străini, L-au mîniat prin urîciuni;

They provoked Him to jealousy with strange gods, with abominations they provoked Him to anger.

17 A u adus jertfe dracilor, unor idoli cari nu sînt dumnezei, Unor dumnezei pe cari nu -i cunoşteau, Dumnezei noi, veniţi de curînd, De cari nu se temuseră părinţii voştri.

They sacrificed to demons, not to God—to gods whom they knew not, to new gods lately come up, whom your fathers never knew or feared.

18 A i părăsit Stînca cea care te -a născut, Şi ai uitat pe Dumnezeul, care te -a întocmit.

Of the Rock Who bore you you were unmindful; you forgot the God Who travailed in your birth.

19 D omnul a văzut lucrul acesta, şi S'a mîniat, S'a supărat pe fiii şi fiicele Lui.

And the Lord saw it and He spurned and rejected them, out of indignation with His sons and His daughters.

20 E l a zis:,,Îmi voi ascunde Faţa de ei, Şi voi vedea care le va fi sfîrşitul, Căci sînt un neam stricat, Şînt nişte copii necredincioşi.

And He said, I will hide My face from them, I will see what their end will be; for they are a perverse generation, children in whom is no faithfulness.

21 M i-au întărîtat gelozia prin ceea ce nu este Dumnezeu, M'au mîniat prin idolii lor deşerţi; Şi Eu îi voi întărîta la gelozie printr'un popor care nu este un popor. Îi voi mînia printr'un neam fără pricepere.

They have moved Me to jealousy with what is not God; they have angered Me with their idols. So I will move them to jealousy with those who are not a people; I will anger them with a foolish nation.

22 C ăci focul mîniei Mele s'a aprins, Şi va arde pînă în fundul locuinţei morţilor, Va nimici pămîntul şi roadele lui, Va arde temeliile munţilor.

For a fire is kindled by My anger, and it burns to the depths of Sheol, devours the earth with its increase, and sets on fire the foundations of the mountains.

23 V oi îngrămădi toate nenorocirile peste ei, Îmi voi arunca toate săgeţile împotriva lor.

And I will heap evils upon them; I will spend My arrows upon them.

24 V or fi topiţi de foame, stinşi de friguri, Şi de boli cumplite; Voi trimete în ei dinţii fiarelor sălbatice Şi otrava şerpilor.

They shall be wasted with hunger and devoured with burning heat and poisonous pestilence; and the teeth of beasts will I send against them, with the poison of crawling things of the dust.

25 A fară, vor peri de sabie, Şi înlăuntru, vor peri de groază: Şi tînărul şi fata, Şi copilul de ţîţă ca şi bătrînul.

From without the sword shall bereave, and in the chambers shall be terror, destroying both young man and virgin, the sucking child with the man of gray hairs.

26 V oiam să zic:,Îi voi lua cu o suflare`, Le voi şterge pomenirea dintre oameni!

I said, I would scatter them afar and I would have made the remembrance of them to cease from among men,

27 D ar Mă tem de ocările vrăjmaşului, Mă tem ca nu cumva vrăjmaşii lor să se amăgească, Şi să zică:, Mînă noastră cea puternică, Şi nu Domnul a făcut toate aceste lucruri`.

Had I not feared the provocation of the foe, lest their enemies misconstrue it and lest they should say, Our own hand has prevailed; all this was not the work of the Lord.

28 E i nu sînt un neam care şi -a perdut bunul simţ, Şi nu -i pricepere în ei.

For they are a nation void of counsel, and there is no understanding in them.

29 D acă ar fi fost înţelepţi, ar înţelege, Şi s'ar gîndi la ce li se va întîmpla.

O that they were wise and would see through this to their ultimate fate!

30 C um ar urmări unul singur o mie din ei, Şi cum ar pune doi pe fugă zece mii, Dacă nu i-ar fi vîndut Stînca, Dacă nu i-ar fi vîndul Domnul?

How could one have chased a thousand, and two put ten thousand to flight, except their Rock had sold them, and the Lord had delivered them up?

31 C ăci stînca lor nu este ca Stînca noastră, Vrăjmaşii noştri înşişi sînt judecători în această privinţă.

For their rock is not like our Rock, even our enemies themselves judge this.

32 C i viţa lor este din sadul Sodomei Şi din ţinutul Gomorei; Strugurii lor sînt struguri otrăviţi, Bobiţele lor sînt amare;

For their vine comes from the vine of Sodom and from the fields of Gomorrah; their grapes are grapes of gall, their clusters are bitter.

33 V inul lor este venin de şerpi, Este otravă cumplită de aspidă.

Their wine is the venom of serpents, and the pitiless poison of vipers.

34 O are nu este ascuns lucrul acesta la Mine, Pecetluit în comorile Mele?

Is not this laid up in store with Me, sealed up in My treasuries?

35 A Mea este răsbunarea şi Eu voi răsplăti, Cînd va începe să le alunece piciorul! Căci ziua nenorocirii lor este aproape, Şi ceea ce -i aşteaptă nu va zăbovi.`` -

Vengeance is Mine, and recompense, in the time when their foot shall slide; for the day of their disaster is at hand and their doom comes speedily.

36 D omnul va judeca pe poporul Său, Dar va avea milă de robii Săi, Văzînd că puterea le este sleită, Şi că nu mai este nici rob nici slobod.

For the Lord will revoke sentence for His people and relent for His servants’ sake when He sees that their power is gone and none remains, whether bond or free.

37 E l va zice:,, Unde sînt dumnezeii lor, Stînca aceea care le slujea de adăpost,

And He will say, Where are their gods, the rock in which they took refuge,

38 D umnezeii aceia cari mîncau grăsimea jertfelor lor, Cari beau vinul jertfelor lor de băutură? Să se scoale, să vă ajute, Şi să vă ocrotească!

Who ate the fat of their sacrifices and drank the wine of their drink offering? Let them rise up and help you, let them be your protection!

39 S ă ştiţi dar că Eu sînt Dumnezeu, Şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, Şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mîna Mea.

See now that I, I am He, and there is no god beside Me; I kill and I make alive, I wound and I heal, and there is none who can deliver out of My hand.

40 C ăci Îmi ridic mîna spre cer, Şi zic:, Cît este de adevărat că trăiesc în veci,

For I lift up My hand to heaven and swear, As I live forever,

41 A tît este de adevărat că atunci cînd voi ascuţi fulgerul săbiei Mele, Şi voi pune mîna să fac judecată, Mă voi răzbuna împotriva protivnicilor Mei, Şi voi pedepsi pe cei ce Mă urăsc;

If I whet My lightning sword and My hand takes hold on judgment, I will wreak vengeance on My foes and recompense those who hate Me.

42 S abia Mea le va înghiţi carnea, Şi-Mi voi îmbăta săgeţile de sînge, De sîngele celor ucişi şi prinşi, Din capetele fruntaşilor vrăjmaşului.`

I will make My arrows drunk with blood, and My sword shall devour flesh, with the blood of the slain and the captives, from the long-haired heads of the foe.

43 N eamuri, cîntaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sîngele robilor Săi, El Se răzbună împotriva protivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.``

Rejoice His people, O you nations, for He avenges the blood of His servants, and vengeance He inflicts on His foes and clears guilt from the land of His people.

44 M oise a venit şi a rostit toate cuvintele cîntării acesteia în faţa poporului; Iosua, fiul lui Nun, era cu el.

And Moses came and spoke all the words of this song in the ears of the people, he and Hoshea (Joshua) son of Nun.

45 D upăce a isprăvit Moise de rostit toate cuvintele acestea înaintea întregului Israel,

And when Moses had finished speaking all these words to all Israel,

46 l e -a zis:,, Puneţi-vă la inimă toate cuvintele pe cari vă jur astăzi să le porunciţi copiilor voştri, ca să păzească şi să împlinească toate cuvintele legii acesteia.

He said to them, Set your hearts on all the words which I command you this day, that you may command them to your children, that they may be watchful to do all the words of this law.

47 C ăci nu este un lucru fără însemnătate pentru voi; este viaţa voastră, şi prin aceasta vă veţi lungi zilele în ţara pe care o veţi lua în stăpînire, dupăce veţi trece Iordanul.

For it is not an empty and worthless trifle for you; it is your life. By it you shall live long in the land which you are going over the Jordan to possess.

48 Î n aceeaş zi, Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

And the Lord said to Moses that same day,

49 S uie-te pe muntele acesta Abarim, pe muntele Nebo în ţara Moabului, în faţa Ierihonului; şi priveşte ţara Canaanului pe care o dau în stăpînire copiilor lui Israel.

Get up into this mountain of the Abarim, Mount Nebo, which is in the land of Moab, opposite Jericho, and look at the land of Canaan which I give to the Israelites for a possession.

50 T u vei muri pe muntele pe care te vei sui, şi vei fi adăugat la poporul tău, după cum Aaron, fratele tău, a murit pe muntele Hor şi a fost adăugat la poporul lui,

And die on the mountain which you ascend and be gathered to your people, as Aaron your brother died on Mount Hor and was gathered to his people,

51 p entrucă aţi păcătuit împotriva Mea în mijlocul copiilor lui Israel, lîngă apele Meriba, la Cades, în pustia Ţin, şi nu M'aţi sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel.

Because you broke faith with Me in the midst of the Israelites at the waters of Meribah-kadesh in the Wilderness of Zin and because you did not set Me apart as holy in the midst of the Israelites.

52 T u vei vedea doar de departe ţara dinaintea ta; dar nu vei intra în ţara pe cre o dau copiilor lui Israel.`

For you shall see the land opposite you at a distance, but you shall not go there, into the land which I give the Israelites.