1 I osif s'a aruncat pe faţa tatălui său, l -a plîns, şi l -a sărutat.

Then Joseph fell upon his father’s face and wept over him and kissed him.

2 A poruncit doftorilor, cari erau în slujba lui, să îmbălsămeze pe tatăl său; şi doftorii au îmbălsămat pe Israel.

And Joseph ordered his servants the physicians to embalm his father. So the physicians embalmed Israel.

3 P atruzeci de zile au trecut astfel şi au fost întrebuinţate cu îmbălsămarea lui. Şi Egiptenii l-au plîns şaptezeci de zile.

Then forty days were devoted for him, for that is the customary number of days required for those who are embalmed. And the Egyptians wept and bemoaned him for seventy days.

4 D upăce au trecut zilele de jale, Iosif a vorbit oamenilor din casa lui Faraon, şi le -a zis:,, Dacă am căpătat trecere înaintea voastră, spuneţi, vă rog, lui Faraon, ce vă spun eu.

And when the days of his weeping and deep grief were past, Joseph said to the house of Pharaoh, If now I have found grace in your eyes, speak, I pray you, to Pharaoh, saying,

5 T atăl meu m'a pus să jur, zicînd:,, Iată, în curînd eu am să mor! Să mă îngropi în mormîntul, pe care mi l-am săpat în ţara Canaan.` Aş vrea dar să mă sui acolo, ca să îngrop pe tatăl meu; şi după aceea mă voi întoarce.``

My father made me swear, saying, I am about to die; in my tomb which I hewed out for myself in the land of Canaan, there you shall bury me. So now let me go up, I pray you, and bury my father, and I will come again.

6 F araon a răspuns:,, Suie-te, şi îngroapă pe tatăl tău, după jurămîntul pe care te -a pus să -l faci.``

And Pharaoh said, Go up and bury your father, as he made you swear.

7 I osif s'a suit, ca să îngroape pe tatăl său. Împreună cu el s'au suit toţi slujitorii lui Faraon, bătrînii casei lui, toţi bătrînii ţării Egiptului,

And Joseph went up to bury his father; and with him went all the officials of Pharaoh—the nobles of his court, and the elders of his house and all the nobles and elders of the land of Egypt—

8 t oată casa lui Iosif, fraţii săi, şi casa tatălui său; n'au lăsat în ţinutul Gosen decît pruncii, oile şi boii.

And all the household of Joseph and his brethren and his father’s household. Only their little ones and their flocks and herds they left in the land of Goshen.

9 Î mpreună cu Iosif mai erau cară şi călăreţi, aşa că alaiul era foarte mare.

And there went with both chariots and horsemen; and it was a very great company.

10 C înd au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut plîngere mare şi jalnică; şi Iosif a ţinut în cinstea tatălui său un bocet de şapte zile.

And they came to the threshing floor of Atad, which is beyond the Jordan, and there they mourned with a great lamentation and extreme demonstrations of sorrow; and made a mourning for his father seven days.

11 L ocuitorii ţării, Cananiţii, au fost martori la bocetul acesta din aria lui Atad, şi au zis:,, Iată un mare bocet printre Egipteni!`` De aceea s'a dat acestei arii numele Abel-Miţraim (Jalea Egiptenilor); ea este dincolo de Iordan.

When the inhabitants of the land, the Canaanites, saw the mourning at the floor of Atad, they said, This is a grievous mourning for the Egyptians. Therefore the place was called Abel-mizraim; it is west of the Jordan.

12 A stfel au împlinit fiii lui Iacov poruncile tatălui lor.

Thus sons did for him as he had commanded them.

13 L -au dus în ţara Canaan şi l-au îngropat în peştera din ogorul Macpela, pe care -l cumpărase Avraam dela Hetitul Efron, ca moşie de înmormîntare, şi care este faţă în faţă cu Mamre.

For his sons carried him to the land of Canaan and buried him in the cave of the field of Machpelah, east of Mamre, which Abraham bought, along with the field, for a possession as a burying place from Ephron the Hittite.

14 I osif, după ce a îngropat pe tatăl său, s'a întors în Egipt, împreună cu fraţii săi şi cu toţi cei ce se suiseră cu el, ca să îngroape pe tatăl său.

After he had buried his father, Joseph returned to Egypt, he and his brethren and all who had gone up with him.

15 C înd au văzut fraţii lui Iosif că tatăl lor a murit, au zis:,, Dacă va prinde Iosif ură pe noi, şi ne va întoarce tot răul, pe care i l-am făcut?``

When Joseph’s brethren saw that their father was dead, they said, Perhaps now Joseph will hate us and will pay us back for all the evil we did to him.

16 Ş i au trimes să spună lui Iosif:,, Tatăl tău a dat porunca aceasta înainte de moarte:

And they sent a messenger to Joseph, saying, Your father commanded before he died, saying,

17 A şa să vorbiţi lui Iosif:, Oh! iartă nelegiuirea fraţilor tăi şi păcatul lor, căci ţi-au făcut rău!` Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!`` Iosif a plîns cînd a auzit cuvintele acestea.

So shall you say to Joseph: Forgive (take up and away all resentment and all claim to requital concerning), I pray you now, the trespass of your brothers and their sin, for they did evil to you. Now, we pray you, forgive the trespass of the servants of your father’s God. And Joseph wept when they spoke thus to him.

18 F raţii lui au venit şi s'au aruncat ei înşişi cu faţa la pămînt înaintea lui, şi i-au zis:,, Sîntem robii tăi.``

Then his brothers went and fell down before him, saying, See, we are your servants (your slaves)!

19 I osif le -a zis:,, Fiţi fără teamă; căci sînt eu oare în locul lui Dumnezeu?

And Joseph said to them, Fear not; for am I in the place of God?

20 V oi, negreşit, v'aţi gîndit să-mi faceţi rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceeace se vede azi, şi anume, să scape viaţa unui popor în mare număr.

As for you, you thought evil against me, but God meant it for good, to bring about that many people should be kept alive, as they are this day.

21 F iţi dar fără teamă, căci eu vă voi hrăni, pe voi şi pe copiii voştri.`` Şi i -a mîngăiat, şi le -a îmbărbătat inimile.

Now therefore, do not be afraid. I will provide for and support you and your little ones. And he comforted them and spoke to their hearts.

22 I osif a locuit în Egipt, el şi casa tatălui său; şi a trăit o sută zece ani.

Joseph dwelt in Egypt, he and his father’s household. And Joseph lived 110 years.

23 I osif a văzut pe fiii lui Efraim pînă la al treilea neam; şi fiii lui Machir, fiul lui Manase, s'au născut pe genunchii lui.

And Joseph saw Ephraim’s children of the third generation; the children also of Machir son of Manasseh were brought up on Joseph’s knees.

24 I osif a zis fraţilor săi:,, Eu am să mor! Dar Dumnezeu vă va cerceta, şi vă va face să vă suiţi din ţara aceasta în ţara, pe care a jurat că o va da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.``

And Joseph said to his brethren, I am going to die. But God will surely visit you and bring you out of this land to the land He swore to Abraham, to Isaac, and to Jacob.

25 I osif a pus pe fiii lui Israel să jure, zicînd:,, Cînd vă va cerceta Dumnezeu, să luaţi şi oasele mele de aici.``

And Joseph took an oath from the sons of Israel, saying, God will surely visit you, and you will carry up my bones from here.

26 I osif a murit, în vîrstă de o sută zece ani. L-au îmbălsămat, şi l-au pus într'un sicriu în Egipt

So Joseph died, being 110 years old; and they embalmed him, and he was put in a coffin in Egypt.