1 I ată cuvintele pe cari le -a spus Moise întregului Israel, dincoace de Iordan, în pustie, într'o cîmpie, faţă în faţă cu Suf, între Paran, Tofel, Laban, Haţerot şi Di-Zahab.

These are the words which Moses spoke to all Israel on the side of the Jordan in the wilderness, in the Arabah, over near Suph, between Paran and Tophel, Laban, Hazeroth, and Dizahab.

2 ( Dela Horeb pînă la Cades-Barnea, pe drumul care duce la muntele Seir, este o depărtare de unsprezece zile).

It is eleven days’ journey from Horeb by the way of Mount Seir to Kadesh-barnea.

3 Î n al patruzecilea an, în luna unsprezecea, în ziua întîi a lunii, Moise a vorbit copiilor lui Israel şi le -a spus tot ce -i poruncise Domnul să le spună.

And in the fortieth year, on the first day of the eleventh month, Moses spoke to the Israelites according to all that the Lord had given him in commandment to them,

4 A ceasta era după ce a bătut pe Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon, şi pe Og, împăratul Basanului, care locuia la Aştarot şi la Edrei.

After He had defeated Sihon king of the Amorites, who lived in Heshbon, and Og king of Bashan, who lived in Ashtaroth Edrei.

5 D incoace de Iordan, în ţara Moabului, Moise a început să lămurească legea aceasta şi a zis:

Beyond (east of) the Jordan in the land of Moab, Moses began to explain this law, saying,

6 D omnul, Dumnezeul nostru, ne -a vorbit la Horeb, zicînd:,, Aţi locuit destulă vreme în muntele acesta.

The Lord our God said to us in Horeb, You have dwelt long enough on this mountain.

7 Î ntoarceţi-vă, şi plecaţi; duceţi-vă la muntele Amoriţilor şi în toate împrejurimile: în cîmpie, pe munte, în vale, în partea de miază-zi, pe ţărmul mării, în ţara Cananiţilor şi în Liban, pînă la rîul cel mare, rîul Eufrat.

Turn and take up your journey and go to the hill country of the Amorites, and to all their neighbors in the Arabah, in the hill country, in the lowland, in the South (the Negeb), and on the coast, the land of the Canaanites, and Lebanon, as far as the great river, the river Euphrates.

8 V edeţi, v'am pus ţara înainte; intraţi şi luaţi în stăpînire ţara pe care domnul a jurat părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov, că o va da lor şi seminţei lor după ei.``

Behold, I have set the land before you; go in and take possession of the land which the Lord swore to your fathers, to Abraham, to Isaac, and to Jacob, to give to them and to their descendants after them.

9 Î n vremea aceea, v'am spus:,, Eu nu văpot purta singur.

I said to you at that time, I am not able to bear you alone.

10 D omnul, Dumnezeul vostru, v'a înmulţit, şi azi sînteţi foarte mulţi la număr, ca stelele cerului.

The Lord your God has multiplied you, and behold, you are this day as the stars of the heavens for multitude.

11 D omnul, Dumnezeul părinţilor voştri, să vă mărească de o mie de ori pe atît, şi să vă binecuvinteze, după cum a făgăduit!

May the Lord, the God of your fathers, make you a thousand times as many as you are and bless you as He has promised you!

12 C um aş putea să port eu singur pricinile voastre, povara voastră şi certurile voastre?

How can I bear alone the weariness and pressure and burden of you and your strife?

13 L uaţi din seminţiile voastre nişte bărbaţi înţelepţi, pricepuţi şi cunoscuţi, şi -i voi pune în fruntea voastră.``

Choose wise, understanding, experienced, and respected men according to your tribes, and I will make them heads over you.

14 V oi mi-aţi răspuns, şi aţi zis:,, Ceea ce spui tu să facem este un lucru bun.``

And you answered me, The thing which you have spoken is good for us to do.

15 A m luat atunci pe căpeteniile seminţiilor voastre, bărbaţi înţelepţi şi cunoscuţi, şi i-am pus în fruntea voastră drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci, şi căpetenii peste zece, ca dregători în seminţiile voastre.

So I took the heads of your tribes, wise, experienced, and respected men, and made them heads over you, commanders of thousands, and hundreds, and fifties, and tens, and officers according to your tribes.

16 A m dat, în acelaş timp, următoarea poruncă judecătorilor voştri:,, Să ascultaţi pe fraţii voştri, şi să judecaţi după dreptate neînţelegerile fiecăruia cu fratele lui sau cu străinul.

And I charged your judges at that time: Hear the cases between your brethren and judge righteously between a man and his brother or the stranger or sojourner who is with him.

17 S ă nu căutaţi la faţa oamenilor în judecăţile voastre; să ascultaţi pe cel mic ca şi pe cel mare; să nu vă temeţi de nimeni, căci Dumnezeu e Cel care face dreptate. Şi cînd veţi găsi o pricină prea grea, s'o aduceţi înaintea mea, ca s'o aud.``

You shall not be partial in judgment; but you shall hear the small as well as the great. You shall not be afraid of the face of man, for the judgment is God’s. And the case that is too hard for you, you shall bring to me, and I will hear it.

18 A şa v'am poruncit, în vremea aceea, tot ce aveaţi de făcut.

And I commanded you at that time all the things that you should do.

19 A m plecat din Horeb, şi am străbătut toată pustia aceea mare şi grozavă pe care aţi văzut -o; am luat drumul care duce în muntele Amoriţilor, cum ne poruncise Domnul, Dumnezeul nostru, şi am ajuns la Cades-Barnea.

And when we departed from Horeb, we went through all that great and terrible wilderness which you saw on the way to the hill country of the Amorites, as the Lord our God commanded us, and we came to Kadesh-barnea.

20 Ş i eu v'am zis:,, Aţi ajuns la muntele Amoriţilor pe care ni -l dă Domnul, Dumnezeul nostru.

And I said to you, You have come to the hill country of the Amorites, which the Lord our God gives us.

21 I ată că Domnul, Dumnezeul tău, îţi pune ţara înainte; suie-te, ia -o în stăpînire, cum ţi -a spus Domnul Dumnezeul părinţilor tăi; nu te teme, şi nu te înspăimînta.``

Behold, the Lord your God has set the land before you; go up and possess it, as the Lord, the God of your fathers, has said to you. Fear not, neither be dismayed.

22 V oi v'aţi apropiat cu toţii de mine, şi aţi zis:,, Să trimetem nişte oameni înaintea noastră, ca să iscodească ţara, şi să ne aducă răspuns cu privire la drumul pe care ne vom sui în ea şi asupra cetăţilor în cari vom ajunge.``

Then you all came near to me and said, Let us send men before us, that they may search out the land for us and bring us word again by what way we should go up and the cities into which we shall come.

23 P ărerea aceasta mi s'a părut bună; şi am luat doisprezece oameni dintre voi, cîte un om de fiecare seminţie.

The thing pleased me well, and I took twelve men of you, one for each tribe.

24 E i au plecat, au trecut muntele, şi au ajuns pînă la valea Eşcol, şi au iscodit ţara.

And they turned and went up into the hill country, and came to the Valley of Eshcol and spied it out.

25 A u luat în mîni din roadele ţării şi ni le-au adus; ne-au făcut o dare de seamă, şi au zis:,, Bună ţară ne dă Domnul, Dumnezeul nostru.``

And they took of the fruit of the land in their hands and brought it down to us and brought us word again, and said, It is a good land which the Lord our God gives us.

26 D ar voi n'aţi vrut să vă suiţi în ea, şi v'aţi răsvrătit împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului vostru.

Yet you would not go up, but rebelled against the commandment of the Lord your God.

27 A ţi cîrtit în corturile voastre, şi aţi zis:,, Pentrucă ne urăşte, de aceea ne -a scos Domnul din ţara Egiptului, ca să ne dea în mînile Amoriţilor şi să ne nimicească.

You were peevish and discontented in your tents, and said, Because the Lord hated us, He brought us forth out of the land of Egypt to deliver us into the hand of the Amorites to destroy us.

28 U nde să ne suim? Fraţii noştri ne-au muiat inima, zicînd:,, Poporul acela este un popor mai mare şi mai înalt la statură decît noi; cetăţile sînt mari şi întărite pînă la cer; ba încă, am văzut acolo şi copii de ai lui Anac.``

To what are we going up? Our brethren have made our hearts melt, saying, The people are bigger and taller than we are; the cities are great and fortified to the heavens. And moreover we have seen the sons of the Anakim there.

29 E u v'am zis:,, Nu vă spăimîntaţi, şi nu vă fie frică de ei.

Then I said to you, Dread not, neither be afraid of them.

30 D omnul, Dumnezeul vostru, care merge înaintea voastră, se va lupta El însuş pentru voi, potrivit cu tot ce a făcut pentru voi subt ochii voştri în Egipt.

The Lord your God Who goes before you, He will fight for you just as He did for you in Egypt before your eyes,

31 A poi în pustie, ai văzut că Domnul, Dumnezeul tău, te -a purtat cum poartă un om pe fiul său, pe tot drumul pe care l-aţi făcut pînă la sosirea voastră în locul acesta.``

And in the wilderness, where you have seen how the Lord your God bore you, as a man carries his son, in all the way that you went until you came to this place.

32 C u toate acestea, voi n'aţi avut încredere în Domnul, Dumnezeul vostru,

Yet in spite of this word you did not believe (trust, rely on, and remain steadfast to) the Lord your God,

33 c are mergea înaintea voastră pe drum, ca să vă caute un loc de poposire: noaptea într'un foc, ca să vă arate drumul pe care trebuiaţi să mergeţi, şi ziua într'un nor.

Who went in the way before you to search out a place to pitch your tents, in fire by night, to show you by what way you should go, and in the cloud by day.

34 D omnul a auzit glasul cuvintelor voastre. S'a mîniat, şi a jurat, zicînd:

And the Lord heard your words, and was angered and He swore,

35 N iciunul din bărbaţii cari fac parte din acest neam rău nu va vedea ţara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinţilor voştri,

Not one of these men of this evil generation shall see that good land which I swore to give to your fathers,

36 a fară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea, şi ţara în care a mers, o voi da lui şi copiilor lui, pentrucă a urmat în totul calea Domnului.``

Except Caleb son of Jephunneh; he shall see it, and to him and to his children I will give the land upon which he has walked, because he has wholly followed the Lord.

37 D omnul S'a mîniat şi pe mine, din pricina voastră, şi a zis:,, Nici tu nu vei intra în ea.

The Lord was angry with me also for your sakes, and said, You also shall not enter Canaan.

38 I osua, fiul lui Nun, slujitorul tău, va intra în ea; întăreşte -l, căci el va pune pe Israel în stăpînirea ţării aceleia.

But Joshua son of Nun, who stands before you, he shall enter there. Encourage him, for he shall cause Israel to inherit it.

39 Ş i pruncii voştri, despre cari aţi zis:,, Vor fi de jaf!`` şi fiii voştri, cari nu cunosc azi nici binele nici răul, ei vor intra în ea; da, lor le -o voi da, şi ei o vor stăpîni.

Moreover, your little ones whom you said would become a prey, and your children who at this time cannot discern between good and evil, they shall enter Canaan, and to them I will give it and they shall possess it.

40 D ar voi, întoarceţi-vă înapoi, şi plecaţi în pustie, în spre marea Roşie.``

But as for you, turn and journey into the wilderness by way of the Red Sea.

41 V oi aţi răspuns, şi mi-aţi zis:,, Am păcătuit împotriva Domnului; ne vom sui şi ne vom bate, cum ne -a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru.`` Şi v'aţi încins fiecare armele, şi v'aţi încumetat să vă suiţi pe munte.

Then you said to me, We have sinned against the Lord. We will go up and fight, as the Lord our God commanded us. And you girded on every man his battle weapons, and thought it a simple matter to go up into the hill country.

42 D omnul mi -a zis:,, Spune-le:, Nu vă suiţi şi nu vă luptaţi, căci Eu nu sînt în mijlocul vostru; nu căutaţi să fiţi bătuţi de vrăjmaşii voştri.``

And the Lord said to me, Say to them, Do not go up or fight, for I am not among you—lest you be dangerously hurt by your enemies.

43 E u v'am spus, dar n'aţi ascultat; ci v'aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului, şi v'aţi suit semeţi pe munte.

So I spoke to you, and you would not hear, but rebelled against the commandment of the Lord, and were presumptuous and went up into the hill country.

44 A tunci Amoriţii, cari locuiesc pe muntele acesta, v'au ieşit înainte, şi v'au urmărit ca albinele; v'au bătut din Seir, pînă la Horma.

Then the Amorites who lived in that hill country came out against you and chased you as bees do and struck you down in Seir as far as Hormah.

45 L a întoarcerea voastră, aţi plîns înaintea Domnului; dar Domnul nu v'a ascultat glasul, şi n'a luat aminte la voi.

And you returned and wept before the Lord, but the Lord would not heed your voice or listen to you.

46 Ş i aşa aţi rămas la Cades, unde aţi stat multă vreme.

So you remained in Kadesh; many days you remained there.