1 C uvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

And the word of the Lord came to me, saying,

2 D u-te, şi strigă la urechile cetăţii Ierusalimului:, Aşa vorbeşte Domnul:, Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai cînd erai tînără, de iubirea ta, cînd erai logodită, cînd Mă urmai în pustie, într'un pămînt nesămănat.

Go and cry in the ears of Jerusalem, saying, Thus says the Lord: I remember the kindness and devotion of your youth, your love after your betrothal and marriage when you followed Me in the wilderness, in a land not sown.

3 A tunci Israel era închinat Domnului, era cele dintîi roade ale lui; toţi cei ce mîncau din ele se făceau vinovaţi şi venea nenorocirea peste ei, zice Domnul.``

Israel was holiness to the Lord, the firstfruits of His harvest; all who ate of it offended and became guilty; evil came upon them, says the Lord.

4 A scultaţi Cuvîntul Domnului, casa lui Iacov, şi voi, toate familiile casei lui Israel!

Hear the word of the Lord, O house of Jacob, and all the families of the house of Israel.

5 A şa vorbeşte Domnul:, Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s'au depărtat de Mine, şi au mers după nimicuri şi au ajuns ei înşişi de nimic?

Thus says the Lord: What unrighteousness did your fathers find in Me, that they went far from Me and went after emptiness, falseness, and futility and themselves became fruitless and worthless?

6 E i n'au întrebat:, Unde este Domnul, care ne -a scos din ţara Egiptului, care ne -a povăţuit prin pustie, printr'un pămînt uscat şi plin de gropi, printr'un pămînt unde domneşte seceta şi umbra morţii, printr'un pămînt pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?`

Nor did they say, Where is the Lord, Who brought us up out of the land of Egypt, Who led us through the wilderness, through a land of deserts and pits, through a land of drought and of the shadow of death and deep darkness, through a land that no man passes through and where no man dwells?

7 V 'am adus într'o ţară ca o livadă de pomi, ca să -i mîncaţi roadele şi bunătăţile; dar voi aţi venit, Mi-aţi spurcat ţara şi Mi-aţi prefăcut moştenirea într'o urîciune.

And I brought you into a plentiful land to enjoy its fruits and good things. But when you entered, you defiled My land and made My heritage an abomination.

8 P reoţii n'au întrebat:, Unde este Domnul?` Păzitorii Legii nu M'au cunoscut, păstorii sufleteşti Mi-au fost necredincioşi, proorocii au proorocit prin Baal, şi au alergat după cei ce nu sînt de niciun ajutor.`

the priests did not say, Where is the Lord? And those who handle the law knew Me not. The rulers and secular shepherds also transgressed against Me, and the prophets prophesied by Baal and followed after things that do not profit.

9 D e aceea, Mă voi mai certa cu voi, zice Domnul, şi Mă voi certa cu copiii copiilor voştri.

Therefore I will still contend with you, says the Lord, and with your children’s children will I contend.

10 T receţi în ostroavele Chitim, şi priviţi! Trimeteţi la Chedar, uitaţi-vă bine, şi vedeţi dacă s'a întîmplat acolo aşa ceva:

For cross over to the coasts of Cyprus and see, send also to Kedar and carefully consider; and see whether there has been such a thing as this:

11 ş i -a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcarcă ei nu sînt dumnezei? Dar poporul Meu şi -a schimbat Slava, cu ceva care nu este de niciun ajutor!

Has a nation changed its gods, even though they are not gods? But My people have changed their Glory for that which does not profit.

12 M iraţi-vă de aşa ceva, ceruri, înfioraţi-vă de spaimă şi groază, zice Domnul.`

Be astonished and appalled, O heavens, at this; be shocked and shrivel up with horror, says the Lord.

13 C ăci poporul Meu a săvîrşit un îndoit păcat: M'au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, cari nu ţin apă.`

For My people have committed two evils: they have forsaken Me, the Fountain of living waters, and they have hewn for themselves cisterns, broken cisterns which cannot hold water.

14 E ste Israel un rob cumpărat, sau fiu de rob născut în casă?`, Atunci pentru ce a ajuns de pradă?`

Is Israel a servant? Is he a homeborn slave? Why has he become a captive and a prey?

15 N işte pui de lei mugesc şi strigă împotriva lui, şi -i pustiesc ţara; cetăţile îi sînt arse şi fără locuitori.

The young lions have roared over him and made their voices heard. And they have made his land a waste; his cities are burned ruins without inhabitant.

16 C hiar şi cei din Nof şi Tahpanes îţi vor zdrobi creştetul capului.

Moreover, the children of Memphis and Tahpanhes (Egypt) have broken and fed on the crown of your head —so do not rely on them as an ally now.

17 N u ţi-ai făcut tu singur lucrul acesta pentru că ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, cînd te îndrepta pe calea cea bună?

Have you not brought this upon yourself by forsaking the Lord your God when He led you in the way?

18 Ş i acum, ce cauţi să te duci în Egipt, să bei apa Nilului? Ce cauţi să te duci în Asiria, să bei apa rîului?

And now what have you to gain by allying yourself with Egypt and going her way, to drink the waters of the Nile? Or what have you to gain in going the way of Assyria, to drink the waters of the Euphrates?

19 T u singur te pedepseşti cu răutatea ta şi tu singur te loveşti cu necredincioşia ta, şi vei şti şi vei vedea ce rău şi amar este să părăseşti pe Domnul, Dumnezeu tău, şi să n'ai nici o frică de Mine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor.`

Your own wickedness shall chasten and correct you, and your backslidings and desertion of faith shall reprove you. Know therefore and recognize that this is an evil and bitter thing: you have forsaken the Lord your God; you are indifferent to Me and the fear of Me is not in you, says the Lord of hosts.

20 D e mult ţi-ai sfărîmat jugul, ţi-ai rupt legăturile, şi ai zis:, Nu mai vreau să slujesc ca un rob!` Căci pe orice deal înalt şi supt orice copac verde, te-ai întins ca o curvă.

For long ago I broke your yoke and burst your bonds and long ago you shattered the yoke and snapped the bonds; you said, I will not serve and obey You! For upon every high hill and under every green tree you prostrated yourself, playing the harlot.

21 T e sădisem ca o vie minunată şi de cel mai bun soi: cum te-ai schimbat şi te-ai prefăcut într'o coardă de viţă sălbatică?

Yet I had planted you a choice vine, wholly of pure seed. How then have you turned into degenerate shoots of wild vine alien to Me?

22 C hiar dacă te-ai spăla cu silitră, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămînea scrisă înaintea Mea, zice Domnul, Dumnezeu.`

For though you wash yourself with lye and use much soap, yet your iniquity and guilt are still spotted, dirty, and stained before Me, says the Lord.

23 C um poţi să zici:, Nu m'am spurcat, şi nu m'am dus după Baali?` Priveşte-ţi urma paşilor în vale, şi vezi ce ai făcut, dromaderă iute la mers şi care baţi drumurile şi le încrucişezi!

How can you say, I am not defiled; I have not gone after the Baals ? Look at your way in the valley; know what you have done. You are a restive young female camel running hither and thither,

24 M ăgăriţă sălbatică, deprinsă cu pustia, care gîfăie în aprinderea patimei ei, cine o va împiedeca să-şi facă pofta? Toţi cei ce o caută n'au nevoie să se ostenească: o găsesc în luna ei.

Or a wild donkey used to the desert, in her heat sniffing the wind. In her mating season who can restrain her? No males seeking her need weary themselves; in her month they will find her.

25 N u te lăsa cu picioarele goale, nu-ţi usca gîtlejul de sete! Dar tu zici:, Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini, şi vreau să merg după ei.`

Keep your feet from being unshod and your throat from thirst. But you said, It is hopeless! For I have loved strangers and foreigners, and after them I will go.

26 C um rămîne uluit un hoţ cînd este prins, aşa de uluiţi vor rămînea cei din casa lui Israel, ei, împăraţii lor, căpeteniile lor, preoţii lor şi proorocii lor.

As the thief is brought to shame when he is caught, so shall the house of Israel be brought to shame—they, their kings, their princes, their priests, and their prophets—

27 E i zic lemnului:, Tu eşti tatăl meu!` Şi pietrei:, Tu mi-ai dat viaţa!` Căci ei Îmi întorc spatele şi nu se uită la Mine. Dar cînd sînt în nenorocire, zic:, Scoală-Te şi scapă-ne!`

they say to a tree, You are my father, and to a stone, You gave me birth. For they have turned their backs to Me and not their faces; but in the time of their trouble, they say, Arise and save us!

28 U nde sînt dumnezeii tăi, pe cari ţi i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci cîte cetăţi ai, atîţia dumnezei ai, Iuda!`

But where are your gods that you made for yourself? Let them arise if they can save you in the time of your trouble! For the number of your cities are your gods, O Judah.

29 P entruce vă certaţi cu Mine? Toţi Mi-aţi fost necredincioşi, zice Domnul.` -

Why do you complain and remonstrate against My wrath? You all have rebelled and revolted against Me, says the Lord.

30 D egeaba v'am lovit copiii; n'au luat seama la certare; sabia voastră a mîncat pe proorocii voştri, ca un leu nimicitor.

In vain have I stricken your children (your people); they received no discipline (no correction). Your own sword devoured your prophets like a destroying lion.

31 O , neam rău de oameni, uitaţi-vă bine la Cuvîntul Domnului, care zice:, Am fost Eu o pustie pentru Israel, sau o ţară plină de întunerec besnă? Pentruce zice atunci poporul Meu:, Sîntem slobozi, nu voim să ne întoarcem la Tine?`

O generation! Behold, consider, and regard the word of the Lord: Have I been a wilderness to Israel ? A land of deep darkness ? Why do My people say, We have broken loose; we will come no more to You?

32 Î şi uită fata podoabele, sau mireasa brîul? Dar poporul Meu M'a uitat de zile fără număr.

Can a maid forget and neglect her ornaments, or a bride her girdle ? Yet My people have forgotten Me, days without number.

33 C e bine ştii să-ţi întocmeşti căile cînd este vorba să cauţi ce iubeşti! Chiar şi la nelegiuire te deprinzi.

How you deck yourself and direct your way to procure love! Because of it even wicked women have learned ways from you.

34 P înă şi pe poalele hainei tale se află sîngele sărmanilor nevinovaţi, pe cari nu i-ai prins făcînd nicio spargere.

Also on your skirts is found the lifeblood of the persons of the innocent poor; you did not find them housebreaking, nor have I found it out by secret search. But it is because of all these things—

35 Ş i cu toate acestea, tu zici:, Da, sînt nevinovat! Să se întoarcă acum mînia Lui dela mine!` Iată, Mă voi certa cu tine, pentrucă zici:, N'am păcătuit!`

Yet you keep saying, I am innocent; surely His anger has turned away from Me. Behold, I will bring you to judgment and will plead against you because you say, I have not sinned.

36 P entruce atîta grabă ca să-ţi schimbi drumul? Din Egipt îţi va veni ruşinea, cum ţi -a venit şi din Asiria!

Why do you gad or wander about so much to change your way? You shall be put to shame by Egypt as you were put to shame by Assyria.

37 T ot deacolo vei ieşi, cu mîinile pe cap; căci Domnul leapădă pe aceia în cari te încrezi, şi nu vei izbuti cu ei.``

From also you will come away with your hands upon your head, for the Lord has rejected those in whom you confide, and you will not prosper with them.