1 I oab, fiul Ţeruiei, a băgat de seamă că inima împăratului era aprinsă de dor după Absalom.

Now Joab son of Zeruiah knew that the king’s heart was toward Absalom.

2 A trimes să aducă din Tecoa o femeie iscusită, şi i -a zis:,, Fă-te că plîngi, şi îmbracă-te în haine de jale; nu te unge cu untdelemn, şi fii ca o femeie care de multă vreme plînge după un mort.

And Joab sent to Tekoah and brought from there a wise woman and said to her, Pretend to be a mourner; put on mourning apparel, do not anoint yourself with oil, but act like a woman who has long been mourning for the dead.

3 S ă te duci astfel la împărat, şi să -i vorbeşti aşa şi aşa.`` Şi Ioab i -a spus ce trebuia să zică.

And go to the king and speak thus to him. And Joab told her what to say.

4 F emeia aceea din Tecoa s'a dus să vorbească împăratului. A căzut cu faţa la pămînt, s'a închinat, şi a zis:,,Împărate, scapă-mă!``

When the woman of Tekoah spoke to the king, she fell on her face to the ground and did obeisance, and said, Help, O king!

5 Î mpăratul i -a zis:,, Ce ai?`` Ea a răspuns:,, Da, sînt văduvă, bărbatul mi -a murit!

The king asked her, What troubles you? She said, I am a widow; my husband is dead.

6 R oaba ta avea doi fii; amîndoi s'au certat pe cîmp, şi n'a fost nimeni să -i despartă; unul a lovit pe celalt, şi l -a omorît.

And your handmaid had two sons, and they quarreled with one another in the field. There was no one to separate them, and one struck the other and killed him.

7 Ş i iată că toată familia s'a ridicat împotriva roabei tale, zicînd:, Scoate încoace pe ucigaşul fratelui său! Vrem să -l omorîm, pentru viaţa fratelui său pe care l -a ucis; vrem să nimicim chiar şi pe moştenitor!` Ei ar stinge astfel şi tăciunele care-mi mai rămîne, ca să nu lase bărbatului meu nici nume nici urmaş viu pe faţa pămîntului.``

And behold, our whole family has risen against your handmaid, and they say, Deliver him who slew his brother, that we may kill him for the life of his brother whom he slew; and so they would destroy the heir also. And so quenching my coal which is left, they would leave to my husband neither name nor remnant upon the earth.

8 Î mpăratul a zis femeii:,, Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine.``

David said to the woman, Go home, and I will give orders concerning you.

9 F emeia din Tecoa a zis împăratului:,, Asupra mea, împărate, domnul meu, şi asupra casei tatălui meu să cadă pedeapsa; împăratul şi scaunul lui de domnie să nu aibă nimic de suferit``.

And the woman of Tekoah said to the king, My lord, O king, let the guilt be on me and on my father’s house; let the king and his throne be guiltless.

10 Î mpăratul a zis:,, Dacă va vorbi cineva împotriva ta, să -l aduci la mine, şi nu se va mai atinge de tine.``

The king said, If anyone says anything to you, bring him to me, and he shall not touch you again.

11 E a a zis:,, Să-şi aducă aminte împăratul de Domnul, Dumnezeul tău, pentruca răzbunătorul sîngelui să nu mărească prăpădul, şi să nu mi se nimicească fiul!`` Şi el a zis:,, Viu este Domnul, că un păr din capul fiului tău nu va cădea la pămînt!``

Then she said, I pray you, let the king remember the Lord your God, that the avenger of blood destroy not any more, lest they destroy my son. And David said, As the Lord lives, there shall not one hair of your son fall to the earth.

12 F emeia a zis:,, Dă voie roabei tale să spună o vorbă domnului meu, împăratul.`` Şi el a zis:,, Vorbeşte!``

Then the woman said, Let your handmaid, I pray you, speak one word to my lord the king. He said, Say on.

13 F emeia a zis:,, Pentruce gîndeşti tu astfel cu privire la poporul lui Dumnezeu, căci nu iese chiar din cuvintele împăratului că împăratul este ca şi vinovat cînd nu cheamă înapoi pe acela pe care l -a gonit?

said, Why then have you planned such a thing against God’s people? For in speaking this word the king is like one who is guilty, in that does not bring home his banished one.

14 T rebuie negreşit să murim, şi vom fi ca nişte ape vărsate pe pămînt, cari nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viaţa, ci doreşte ca fugarul să nu rămînă izgonit dinaintea Lui.

We must all die; we are like water spilled on the ground, which cannot be gathered up again. And God does not take away life, but devises means so that he who is banished may not be an utter outcast from Him.

15 A cum, dacă am venit să spun aceste lucruri împăratului, domnului meu, am venit pentrucă poporul m'a înspăimîntat. Şi roaba ta a zis:, Vreau să vorbesc împăratului; poate că împăratul va face ce va zice roaba sa.

And now I have come to speak of this thing to my lord the king because the people have made me afraid. And I thought, I will speak to the king; it may be that he will perform the request of his servant.

16 D a, împăratul va asculta pe roaba sa, ca să scape din mîna celor ce caută să ne nimicească, pe mine şi pe fiul meu, din moştenirea lui Dumnezeu.`

For the king will hear to deliver his handmaid from the hand of the man who would destroy me and my son together from the inheritance of God.

17 R oaba ta a zis:, Cuvîntul domnului meu împăratul să-mi dea odihnă. Căci domnul meu împăratul este ca un înger al lui Dumnezeu, gata să audă binele şi răul. Şi Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine.``

And the woman said, The word of my lord the king will now give me rest and security, for as an angel of God is my lord the king to hear and discern good and evil. May the Lord your God be with you!

18 Î mpăratul a răspuns, şi a zis femeii:,, Nu-mi ascunde ce te voi întreba.`` Şi femeia a zis:,, Să vorbească domnul meu împăratul!``

Then the king said to the woman, Hide not from me anything I ask you. And the woman said, Let my lord the king speak.

19 Î mpăratul a zis atunci:,, Oare mîna lui Ioab nu este ea cu tine în toată treaba aceasta?`` Şi femeia a răspuns:,, Viu este sufletul tău, împărate, domnul meu, că nu este cu putinţă nici o abatere nici la dreapta nici la stînga dela tot ce a zis domnul meu împăratul. În adevăr, robul tău Ioab mi -a poruncit, şi a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte.

The king said, Is the hand of Joab with you in all this? And the woman answered, As your soul lives, my lord the king, none can turn to the right hand or to the left from anything my lord the king has said. It was your servant Joab who directed me; he put all these words in my mouth.

20 C a să dea o altă înfăţişare lucrului, a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Dar domnul meu este tot atît de înţelept ca şi un înger al lui Dumnezeu, ca să cunoască tot ce se petrece pe pămînt.``

In order to change the course of matters your servant Joab did this. But my lord has wisdom like the wisdom of the angel of God—to know all things that are on the earth.

21 Î mpăratul a zis lui Ioab:,, Iată, vreau să fac lucrul acesta; du-te dar, de adu înapoi pe tînărul Absalom.``

Then the king said to Joab, Behold now, I grant this; go, bring back the young man Absalom.

22 I oab a căzut cu faţa la pămînt, s'a închinat, şi a binecuvîntat pe împăratul. Apoi a zis:,, Robul tău cunoaşte azi că am căpătat trecere înaintea ta, împărate, domnul meu, fiindcă împăratul lucrează după cuvîntul robului său.``

And Joab fell to the ground on his face and did obeisance and thanked the king. And Joab said, Today your servant knows that I have found favor in your sight, my lord, O king, in that the king has performed the request of his servant.

23 I oab s'a sculat, a plecat în Gheşur, şi a adus pe Absalom înapoi la Ierusalim.

So Joab arose, went to Geshur, and brought Absalom to Jerusalem.

24 D ar împăratul a zis:,, Să se ducă în casa lui, şi să nu-mi vadă faţa.`` Şi Absalom s'a dus în casa lui, şi n'a văzut faţa împăratului.

And the king said, Let him go to his own house, and let him not see my face. So Absalom went to his own house and did not see the king’s face.

25 N u era om în tot Israelul aşa de vestit ca Absalom în privinţa frumuseţei lui; din talpa piciorului pînă în creştetul capului, n'avea niciun cusur.

But in all Israel there was none so much to be praised for his beauty as Absalom; from the sole of his foot to the crown of his head there was no blemish in him.

26 C înd îşi tundea capul-şi -l tundea în fiecare an, pentrucă părul îi era greu-greutatea părului de pe capul lui era de două sute de sicli, după greutatea împăratului.

And when he cut the hair of his head, he weighed it—for at each year’s end he cut it, because its weight was a burden to him—and it weighed 200 shekels by the king’s weight.

27 L ui Absalom i s'au născut trei fii, şi o fiică, numită Tamar, care era o femeie frumoasă la chip.

There were born to Absalom three sons and one daughter whose name was Tamar; she was a beautiful woman.

28 A bsalom a locuit doi ani la Ierusalim, fără să vadă faţa împăratului.

Absalom dwelt two full years in Jerusalem and did not see the king’s face.

29 A poi a chemat pe Ioab, să -l trimeată la împăratul: dar Ioab n'a voit să vină la el. L -a chemat a doua oară; şi Ioab tot n'a vrut să vină.

So Absalom sent for Joab to send him to the king, but he would not come to him; even when he sent again the second time, he would not come.

30 A bsalom a zis atunci slujitorilor lui:,, Vedeţi, ogorul lui Ioab este lîngă al meu; are orz pe el; duceţi-vă şi puneţi -i foc.`` Şi slujitorii lui Absalom au pus foc cîmpului.

Therefore Absalom said to his servants, See, Joab’s field is near mine, and he has barley there; go and set it on fire. So Absalom’s servants set the field afire.

31 I oab s'a sculat şi s'a dus la Absalom acasă. Şi i -a zis:,, Pentruce au pus slujitorii tăi foc cîmpului meu?``

Then Joab arose and went to Absalom at his house and said to him, Why have your servants set my field on fire?

32 A bsalom a răspuns lui Ioab:,, Iată, ţi-am trimes vorbă şi ţi-am zis:, Vino aici, şi te voi trimete la împărat să -i spui:, Pentruce m'am întors din Gheşur? Ar fi fost mai bine pentru mine să fiu şi acum acolo. Doresc acum să văd faţa împăratului; şi dacă este vreo nelegiuire în mine, să mă omoare.`

Absalom answered Joab, I sent to you, saying, Come here, that I may send you to the king to ask, Why have I come from Geshur? It would be better for me to be there still. Now therefore, let me see the king, and if there is iniquity and guilt in me, let him kill me.

33 I oab s'a dus la împărat, şi i -a spus lucrul acesta. Şi împăratul a chemat pe Absalom, care a venit la el şi s'a aruncat cu faţa la pămînt înaintea lui. Împăratul a sărutat pe Absalom.

So Joab came to the king and told him. And when David had called for Absalom, he came to him and bowed himself on his face to the ground before the king; and kissed Absalom.