1 Î n vremea aceea, s'a cetit în faţa poporului în cartea lui Moise, şi s'a găsit scris că Amonitul şi Moabitul nu trebuiau să intre niciodată în adunarea lui Dumnezeu,

On that day they read in the Book of Moses in the audience of the people, and in it was found written that no Ammonite or Moabite should ever come into the assembly of God,

2 p entrucă nu veniseră înaintea copiilor lui Israel cu pîne şi apă, şi pentrucă tocmiseră împotriva lor cu preţ de argint pe Balaam ca să -i blesteme. Dar Dumnezeul nostru a prefăcut blestemul în binecuvîntare.

For they met not the Israelites with food and drink but hired Balaam to curse them; yet our God turned the curse into a blessing.

3 C înd au auzit Legea, au deosebit din Israel pe toţi străinii.

When heard the law, they separated from Israel all who were of foreign descent.

4 Î nainte de aceasta, preotul Eliaşib, care era pus peste cămările Casei Dumnezeului nostru, şi rudă cu Tobia,

Now before this, Eliashib the priest, who was appointed over the chambers of the house of our God, and was related to Tobiah,

5 p regătise pentru el o cămară mare, unde puneau mai înainte darurile de mîncare, tămîia, uneltele, zeciuiala din grîu, din must, şi din untdelemn, părţile rînduite pentru Leviţi, cîntăreţi şi uşieri, şi darurile ridicate pentru preoţi.

Prepared for Tobiah a large chamber where previously they had put the cereal offerings, the frankincense, the vessels, and the tithes of grain, new wine, and oil which were given by commandment to the Levites, the singers, and gatekeepers, and the contributions for the priests.

6 E u nu eram la Ierusalim cînd s'au petrecut toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci şi doilea an al lui Artaxerxe, împăratul Babilonului. La sfîrşitul anului am căpătat de la împărat învoire

But in all this time I was not at Jerusalem, for in the thirty-second year of Artaxerxes king of Babylon I went to the king. Then later I asked leave of him

7 s ă mă întorc la Ierusalim, şi am văzut răul pe care -l făcuse Eliaşib, pregătind o cămară pentru Tobia, în curţile Casei lui Dumnezeu.

And came to Jerusalem. Then I discovered the evil that Eliashib had done for Tobiah in preparing him a chamber in the courts of the house of God!

8 M i -a părut foarte rău, şi am aruncat afară din cămară toate lucrurile lui Tobia.

And it grieved me exceedingly, and I threw all the house furnishings of Tobiah out of the chamber.

9 A poi am poruncit să se curăţească odăile, şi am pus iarăş în ele uneltele Casei lui Dumnezeu, darurile de mîncare şi tămîia.

Then I commanded, and they cleansed the chambers; and I brought back there the vessels of the house of God, with the cereal offerings and the frankincense.

10 A m auzit deasemenea că părţile Leviţilor nu li se dăduseră, şi că Leviţii şi cîntăreţii, însărcinaţi cu slujba, fugiseră fiecare în ţinutul lui.

And I perceived that the portions of the Levites had not been given them, so that the Levites and the singers who did the work had each fled to his field.

11 A m mustrat pe dregători, şi am zis:,, Pentruce a fost părăsită Casa lui Dumnezeu?`` Şi am strîns pe Leviţi şi pe cîntăreţi, şi i-am pus iarăş în slujba lor.

Then I contended with the officials and said, Why is the house of God neglected and forsaken? I gathered the Levites and singers and set them in their stations.

12 A tunci tot Iuda a adus în cămări zeciuiala din grîu, din must şi din untdelemn.

Then all Judah brought the tithe of the grain, the new wine, and the oil to the storerooms.

13 A m dat cămările în grija preotului Şelemia, cărturarului Ţadoc, şi lui Pedaia, unul din Leviţi, şi le-am adaos şi pe Hanan, fiul lui Zacur, fiul lui Matania, căci le mergea numele că sînt credinicoşi. Ei au fost însărcinaţi să facă împărţirile cuvenite fraţilor lor.

I set treasurers over the storerooms: Shelemiah the priest, Zadok the scribe, and Pedaiah of the Levites; assisting them was Hanan son of Zaccur, the son of Mattaniah, for they were counted faithful, and their task was to distribute to their brethren.

14 A du-Ţi aminte de mine, Dumnezeule, pentru aceste lucruri, şi nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru Casa Dumnezeului meu şi pentru lucrurile cari trebuiesc păzite în ea!

O my God, remember me concerning this and wipe not out my good deeds and kindnesses done for the house of my God and for His service.

15 P e vremea aceasta am văzut în Iuda nişte oameni călcînd la teasc în ziua Sabatului, aducînd snopi, încărcînd măgarii cu vin, struguri şi smochine, şi cu tot felul de lucruri, şi aducîndu-le la Ierusalim în ziua Sabatului. Şi i-am mustrat chiar în ziua cînd îşi vindeau mărfurile.

In those days I saw in Judah men treading winepresses on the Sabbath, bringing in sheaves or heaps of grain with which they loaded donkeys, as well as wine, grapes, figs, and all sorts of burdens, which they brought into Jerusalem on the Sabbath day. And I protested and warned them on the day they sold the produce.

16 M ai erau şi nişte Tirieni, aşezaţi în Ierusalim, cari aduceau peşte şi tot felul de mărfuri, şi le vindeau fiilor lui Iuda în ziua Sabatului şi în Ierusalim.

There dwelt men of Tyre there also who brought fish and all kinds of wares and sold on the Sabbath to the people of Judah and in Jerusalem.

17 A m mustrat pe mai marii lui Iuda, şi le-am zis:,, Ce însemnează această faptă rea pe care o faceţi, pîngărind ziua Sabatului?

Then I reproved the nobles of Judah and said, What evil thing is this that you do—profaning the Sabbath day?

18 O are n'au lucrat aşa părinţii voştri, şi nu din pricina aceasta a trimes Dumnezeul nostru toate aceste nenorociri peste noi şi peste cetatea aceasta? Şi voi aduceţi din nou mînia Lui împotriva lui Israel, pîngărind Sabatul!``

Did not your fathers do thus, and did not our God bring all this evil upon us and upon this city? Yet you bring more wrath upon Israel by profaning the Sabbath.

19 A poi am poruncit să se închidă porţile Ierusalimului înainte de Sabat, de îndată ce le va ajunge umbra, şi să nu se deschidă decît după Sabat. Şi am pus cîţiva din slujitorii mei la porţi, să oprească intrarea sarcinilor de mărfuri în ziua Sabatului.

And when it began to get dark at the gates of Jerusalem before the Sabbath, I commanded that the gates should be shut and not be opened till after the Sabbath. And I set some of my servants at the gates to prevent any burden being brought in on the Sabbath day.

20 Ş i aşa negustorii şi vînzătorii de tot felul de lucruri au petrecut noaptea odată şi de două ori afară din Ierusalim.

So the merchants and sellers of all kinds of wares lodged outside Jerusalem once or twice.

21 I -am mustrat, şi le-am zis:,, Pentruce staţi noaptea înaintea zidului? Dacă veţi mai face încă odată lucrul acesta, voi pune mîna pe voi.`` Din clipa aceea, n'au mai venit în timpul Sabatului.

But I reproved and warned them, saying, Why do you lodge by the wall? If you do so again, I will lay hands on you. Then they stopped coming on the Sabbath.

22 A m poruncit şi Leviţilor să se curăţească, şi să vină să păzească porţile, ca să sfinţească ziua Sabatului.

And I commanded the Levites to cleanse themselves and come and guard the gates to keep the Sabbath day holy. O my God, remember me concerning this also and spare me according to the greatness of Your mercy and loving-kindness.

23 T ot pe vremea aceea, am văzut pe nişte Iudei, cari îşi luaseră neveste Asdodiene, Amonite şi Moabite.

In those days also I saw Jews who had married wives from Ashdod, Ammon, and Moab.

24 J umătate din fiii lor vorbeau limba asdodiană, şi nu ştiau să vorbească limba evreiască; nu cunoşteau decît limba cutărui sau cutărui popor.

And their children spoke half in the speech of Ashdod, and could not speak the Hebrew, but in the language of each people.

25 I -am mustrat, şi i-am blestemat; am lovit pe unii din ei, le-am smuls părul, şi i-am pus să jure în Numele lui Dumnezeu, zicînd:,, Să nu vă daţi fetele după fiii lor, şi să nu luaţi fetele lor de neveste nici pentru fiii voştri, nici pentru voi.

And I contended with them and reviled them and beat some of them and pulled out their hair and made them swear by God, saying, You shall not give your daughters to their sons, nor take their daughters for your sons or for yourselves.

26 O are nu în aceasta a păcătuit Solomon, împăratul lui Israel? Nu era alt împărat ca el, în mulţimea popoarelor; el era iubit de Dumnezeul lui, şi Dumnezeu îl pusese împărat peste tot Israelul. Totuş, femeile străine l-au tîrît şi pe el în păcat.

Did not Solomon king of Israel act treacherously against God and miss the mark on account of such women? Among many nations there was no king like him. He was loved by his God, and God made him king over all Israel; yet strange women even caused him to sin.

27 Ş i acum trebuie să auzim despre voi că săvîrşiţi o nelegiuire atît de mare şi că păcătuiţi împotriva Dumnezeului nostru, luînd neveste străine?``

Shall we then listen to you to do all this great evil and act treacherously against our God by marrying strange (heathen) women?

28 U nul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliaşib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit dela mine.

One of the sons of Joiada son of Eliashib the high priest was son-in-law to Sanballat the Horonite; therefore I chased him from me.

29 A du-Ţi aminte de ei, Dumnezeule, căci au spurcat preoţia şi legămîntul încheiat de preoţi şi Leviţi.

O my God, remember them, because they have defiled the priesthood and the covenant of the priests and Levites.

30 I -am curăţit de orice străin, şi am pus rînduială în tot ce trebuiau să păzească preoţii şi Leviţii, fiecare în slujba lui,

Thus I cleansed them from everything foreign (heathen), and I defined the duties of the priests and Levites, everyone in his work;

31 î n ce privea atît darul lemnelor la vremi hotărîte, cît şi cele dintîi roade

And I provided for the wood offering at appointed times, and for the firstfruits. O my God, remember me for good and imprint me!