1 I osafat a avut bogăţii şi slavă din belşug, şi s'a încuscrit cu Ahab.

Now Jehoshaphat had great riches and honor, but was allied with Ahab.

2 D upă cîţiva ani, s'a pogorît la Ahab în Samaria. Ahab a tăiat pentru el şi pentru poporul care era cu el un mare număr de oi şi boi, şi l -a rugat să se suie la Ramot din Gallad.

After some years he went down to Ahab in Samaria. And Ahab killed sheep and oxen for him in abundance and for the people with him and persuaded him to go up with him against Ramoth-gilead.

3 A hab, împăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, împăratul lui Iuda:,, Vrei să vii cu mine la Ramot în Galaad?`` Iosafat i -a răspuns:,, Eu ca tine, şi poporul meu ca poporul tău, vom merge la luptă împotriva lui cu tine.``

Ahab king of Israel said to Jehoshaphat king of Judah, Will you go with me to Ramoth-gilead? He answered, I am as you are, and my people as your people; we will be with you in the war.

4 A poi Iosafat a zis împăratului lui Israel:,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.``

And Jehoshaphat said to the king of Israel, Inquire first, I pray you, for the word of the Lord today.

5 Î mpăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de patru sute, şi le -a zis:,, Să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?`` Şi ei au răspuns:,, Suie-te, şi Dumnezeu o va da în mînile împăratului.``

So King of Israel gathered together the prophets, 400 men, and said to them, Shall we go to Ramoth-gilead to battle, or shall I forbear? And they said, Go up, for God will deliver it into the king’s hand.

6 D ar Iosafat a zis:,, Nu mai este aici nici un prooroc al Domnului, prin care să -L putem întreba?``

But Jehoshaphat said, Is there not another prophet of the Lord here by whom we may inquire?

7 Î mpăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat:,, Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte niciodată decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis:,, Să nu vorbească aşa împăratul!``

King of Israel said to Jehoshaphat, There is another man, Micaiah son of Imla, by whom we may inquire of the Lord, but I hate him, for he never has prophesied good for me, but always evil. And Jehoshaphat said, Let not the king say so.

8 A tunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, şi i -a zis:,, Trimete să vină îndată Mica, fiul lui Imla.``

And King of Israel called for one of his officers and said, Bring quickly Micaiah son of Imla.

9 Î mpăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti; şedeau în locul de la intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau înaintea lor.

The king of Israel and Jehoshaphat king of Judah sat each on his throne, arrayed in their robes; they were sitting in an open place at the entrance of the gate of Samaria; all the prophets were prophesying before them.

10 Z edechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:,, Cu aceste coarne, vei bate pe Sirieni pînă îi vei nimici.``

And Zedekiah son of Chenaanah had made himself horns of iron, and said, Thus says the Lord: With these you shall push the Syrians until they are destroyed.

11 Ş i toţi proorocii au proorocit la fel, zicînd:,, Suie-te la Ramot în Galaad, căci vei avea izbîndă şi Domnul o va da în mînile împăratului.``

All the prophets prophesied so, saying, Go up to Ramoth-gilead and prosper; the Lord will deliver it into the king’s hand.

12 S olul care se dusese să cheme pe Mica, i -a vorbit aşa:,, Iată, proorocii cu un gînd proorocesc de bine împăratului; cuvîntul tău să fie dar ca şi cuvîntul fiecăruia din ei! Vesteşte de bine!``

The messenger who went to call Micaiah said to him, Behold, the words of the prophets foretell good to the king with one accord. So let your word be like one of them, and speak favorably.

13 M ica a răspuns:,, Viu este Domnul că voi vesti ce va spune Dumnezeul meu.``

But Micaiah said, As the Lord lives, what my God says, that will I speak.

14 C înd a venit la împărat, împăratul i -a zis:,, Mica, să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?`` El a răspuns:,, Suiţi-vă! Căci veţi avea izbîndă, şi vor fi daţi în mînile voastre.``

And when he had come to the king, King said to him, Micaiah, shall we go to Ramoth-gilead to battle, or shall I forbear? And he said, Go up and prosper, and they shall be delivered into your hand.

15 Ş i împăratul i -a zis:,, De cîte ori va trebui să te pun să juri că nu-mi vei spune decît adevărul în Numele Domnului?``

And the king said to him, How many times shall I warn you to tell nothing but the truth to me in the name of the Lord?

16 M ica a răspuns:,, Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor; şi Domnul a zis:,, Oamenii aceştia n'au stăpîn, fiecare să se întoarcă în pace acasă!``

Then Micaiah said, I did see all Israel scattered upon the mountains as sheep that have no shepherd, and the Lord said, These have no master. Let each return to his house in peace.

17 Î mpăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Nu ţi-am spus eu? El nu-mi prooroceşte nimic bun, nu-mi prooroceşte decît rău.``

And King of Israel said to Jehoshaphat, Did I not tell you that he would not prophesy good to me, but evil?

18 Ş i Mica a zis:,, Ascultaţi dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Său de domnie, şi toată oastea cerurilor stînd la dreapta şi la stînga Lui.

said, Therefore hear the word of the Lord: I saw the Lord sitting on His throne, and all the host of heaven standing at His right hand and His left.

19 Ş i Domnul a zis:,, Cine va amăgi pe Ahab, împăratul lui Israel, ca să se suie la Ramot în Galaad şi se peară acolo?`` Au răspuns unul într'un fel, altul într'altul.

And the Lord said, Who shall entice Ahab king of Israel, that he may go up and fall at Ramoth-gilead? And one said this thing, and another that.

20 Ş i un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:,, Eu îl voi amăgi.`` Domnul i -a zis:, Cum?`

Then there came a spirit and stood before the Lord and said, I will entice him. The Lord said to him, By what means?

21 V oi ieşi,` a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis:,,Îl vei amăgi, şi vei izbuti; ieşi, şi fă aşa.``

And he said, I will go out and be a lying spirit in the mouths of all his prophets. And the Lord said, You shall entice him and also succeed. Go forth and do so.

22 Ş i acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a vorbit rău împotriva ta.``

Now, you see, the Lord put a lying spirit in the mouths of your prophets; and the Lord has spoken evil concerning you.

23 A tunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis:,, Pe ce drum a ieşit duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?``

Then Zedekiah the son of Chenaanah came near and smote Micaiah upon the cheek and said, Which way went the Spirit of the Lord from me to speak to you?

24 M ica a răspuns:,, Vei vedea în ziua cînd vei umbla, din odaie în odaie, ca să te ascunzi.``

And Micaiah said, Behold, you shall see on that day when you shall go into an inner chamber to hide yourself.

25 Î mpăratul lui Israel a zis:,, Luaţi pe Mica, şi duceţi -l la Amon, căpetenia cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului.

Then King of Israel said, Take Micaiah back to Amon the governor of the city and to Joash the king’s son,

26 Ş i spuneţi:,, Aşa vorbeşte împăratul:,, Băgaţi pe omul acesta în temniţă, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă mă voi întoarce în pace.``

And say, Thus says the king: Put this fellow in prison and feed him with bread and water of affliction until I return in peace.

27 Ş i Mica a zis:,, Dacă te vei întoarce în pace, n'a vorbit Domnul prin mine!`` Apoi a mai zis:,, Voi, toate popoarele, auziţi!``

Micaiah said, If you return at all in peace, the Lord has not spoken by me. And he, Hear it, you people, all of you!

28 Î mpăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot în Galaad.

So Ahab king of Israel and Jehoshaphat king of Judah went up to Ramoth-gilead.

29 Î mpăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Vreau să-mi schimb hainele ca să mă duc la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale.`` Şi împăratul lui Israel şi -a schimbat hainele, şi s'au dus la luptă.

And king of Israel said to Jehoshaphat, I will disguise myself and will go to the battle, but you put on your royal robes. So King Ahab of Israel disguised himself, and they went into the battle.

30 Î mpăratul Siriei dăduse următoarea poruncă mai marilor peste carăle lui:,, Să nu vă luptaţi nici cu cel mic nici cu cel mare, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.``

Now Syria’s king had commanded his chariot captains, Fight not with small or great, but only with the king of Israel.

31 C înd au zărit mai marii carălor pe Iosafat, au zis:,, Este împăratul lui Israel.`` Şi l-au înconjurat ca să lupte cu el. Iosafat a scos un ţipăt. Domnul l -a ajutat, şi Dumnezeu i -a îndepărtat dela el.

And when the captains of the chariots saw Jehoshaphat, they said, It is the king of Israel. So they turned to fight against him, but Jehoshaphat cried out, and the Lord helped him; and God moved them to depart from him.

32 M ai marii carălor, văzînd că nu era împăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

For when the captains of the chariots saw that it was not the king of Israel, they turned back from pursuing him.

33 A tunci un om a tras cu arcul la întîmplare, şi a lovit pe împăratul lui Israel între încheieturile armăturii. Împăratul a zis celui ce -i mîna carul:,,Întoarce, şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt rănit.``

A certain man drew his bow at a venture and smote King of Israel between the lower armor and the breastplate. So Ahab said to his chariot driver, Turn, carry me out of the battle, for I am wounded.

34 L upta a fost înverşunată în ziua aceea. Împăratul lui Israel a stat în car, în faţa Sirienilor, pînă seara, şi a murit pela apusul soarelui.

And the battle increased that day; however, King of Israel propped himself up in his chariot opposite the Syrians until evening, and about sunset he died.