1 C uvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

The word of the Lord came again to me, saying,

2 t u, fiul omului, rosteşte această cîntare de jale asupra Tirului!

Now you, son of man, take up a lamentation over Tyre,

3 S pune Tirului:, Tu, care stai pe malul mării, şi faci negoţ cu popoarele unui mare număr de ostroave, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu:, Tirule, tu ziceai:, Eu sînt de o desăvîrşită frumuseţă!`

And say to Tyre, O you who dwell at the entrance to the sea, who are merchant of the peoples of many islands and coastlands, thus says the Lord God: O Tyre, you have thought and said, I am perfect in beauty.

4 Ţ inutul tău este în inima mărilor, şi cei ce te-au zidit te-au făcut desăvîrşit de frumos.

Your borders are in the heart of the seas; your builders have perfected your beauty.

5 C u chiparoşi din Senir ţi-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ţi ridice catargurile;

They have made all your planks and boards of fir trees from Senir; they have taken a cedar from Lebanon to make a mast for you.

6 l opeţile ţi le-au făcut din stejari de Basan, şi laviţele cu fildeş prins în cimişir, adus din ostroavele Chitim.

Of the oaks of Bashan they have made your oars; they have made your deck and benches of boxwood from the coasts of Cyprus, inlaid with ivory.

7 P înzele cari-ţi slujeau ca steag erau de in subţire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră şi roşie, din ostroavele Elişei.

Of fine linen with embroidered work from Egypt was your sail, that it might be an ensign for you; blue and purple from the coasts of Elishah was the awning which covered you.

8 L ocuitorii Sidonului şi Arvadului îţi erau vîslaşi, şi cei mai înţelepţi din mijlocul tău, Tirule, îţi erau cîrmaci.

The inhabitants of Sidon and of Arvad were your oarsmen; your skilled and wise men, O Tyre, were in you; they were your pilots.

9 B ătrînii Ghebalului şi lucrătorii lui iscusiţi erau la tine, şi-ţi dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor erau la tine, ca să facă schimb de mărfuri cu tine.

The old men of Gebal and its skilled and wise men in you were your calkers; all the ships of the sea with their mariners were in you to deal in your merchandise and trading.

10 C ei din Persia, din Lud şi din Put, slujeau în oastea ta, ca oameni de război; ei îşi spînzurau în tine scutul şi coiful, şi-ţi dădeau strălucire.

Persia and Lud and Put were in your army as your men of war; they hung the shield and helmet in you; they gave you beauty and splendor.

11 C ei din Arvad îţi umpleau zidurile cu războinicii tăi, şi oamenii viteji erau în turnurile tale. Ei îşi atîrnau pavezele pe toate zidurile tale, şi-ţi desăvîrşeau astfel frumuseţa.

The men of Arvad with your army were upon your walls round about and valorous men were in your towers; they hung their shields upon your walls round about; they have perfected your beauty and splendor.

12 C ei din Tars făceau negoţ cu tine, cu tot felul de mărfuri pe cari le aveai din belşug. Veneau la tîrgul tău cu argint, cu fer, cu cositor şi cu plumb.

Tarshish carried on traffic with you because of the abundance of your riches of all kinds; with silver, iron, tin, and lead they traded for your wares.

13 I avanul, Tubalul şi Meşecul făceau negoţ cu tine; dădeau robi şi unelte de aramă în schimbul mărfurilor tale.

Javan (Greece), Tubal, and Meshech traded with you. They exchanged the lives of men and vessels of bronze for your merchandise.

14 C ei din casa Togarmei aduceau la tîrgul tău cai, călăreţi şi catîri.

They of the house of Togarmah (Armenia) traded for your wares with horses, cavalry horses, and mules.

15 C ei din Dedan făceau negoţ cu tine; negoţul multor ostroave trecea prin mînile tale; îţi aduceau ca bir coarne de fildeş şi de abanos.

The men of Dedan traded with you; many islands and coastlands were your own markets; they brought you in payment or as presents ivory tusks and ebony.

16 S iria făcea negoţ cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine; ei veneau la tîrgul tău de smaragd, purpură, şi materii pestriţe cu in supţire, mărgean şi agat.

Aram (Syria or Mesopotamia) and Edom traded with you because of the multitude of the wares of your making. They exchanged for your merchandise emeralds, purple, embroidered work, fine linen, coral, and agate or rubies.

17 I uda şi ţara lui Israel făceau negoţ cu tine; îţi dădeau grîu de Minit, turte, miere, untdelemn şi leac alinător, în schimbul mărfurilor tale.

Judah and the land of Israel, they were your traders; they exchanged in your market wheat of Minnith, olives or early figs, honey, oil, and balm.

18 D amascul făcea negoţ cu tine, cu marele număr de lucruri făcute de tine, cu tot felul de mărfuri, pe cari le aveai din belşug; îţi dădea vin din Helbon şi lînă albă.

Damascus traded with you because of the abundance of supplies of your handiworks and the immense wealth of every kind, with wine of Helbon and white wool.

19 V edanul şi Iavanul, dela Uzal, veneau la tîrgul tău; fer lucrat, casie şi trestie mirositoare, erau schimbate cu tine.

Vedan also and Javan traded with yarn from Uzal for your wares; wrought iron, cassia, and calamus were exchanged for your merchandise.

20 D edanul făcea negoţ cu tine cu învelitori de pus pe cal.

Dedan supplied you with precious cloths for riding.

21 A rabia şi toţi voivozii Chedarului erau negustorii tăi, şi-ţi aduceau miei, berbeci şi ţapi.

Arabia and all the princes of Kedar, they were the merchants in lambs, rams, and goats favored by you; in these they traded with you.

22 N egustorii din Seba şi din Raema făceau negoţ cu tine; îţi plăteau cu cele mai bune mirezme, cu pietre scumpe şi aur, mărfurile tale.

The merchants of Sheba and Raamah traded with you; they exchanged for your wares the choicest of all kinds of spices and all precious stones and gold.

23 H aranul, Canehul şi Edenul, negustorii din Seba, din Asiria, din Chilmad, făceau negoţ cu tine;

Haran and Canneh and Eden, the merchants of Sheba, Asshur, and Chilmad were your traders.

24 f ăceau negoţ cu tine de haine scumpe, de mantale de purpură albastră şi cusături la gherghef, de covoare scumpe puse în lăzi de funii, sucite şi bine împletite, aduse la tîrgul tău.

These traded with you in choice fabrics, in bales of garments of blue and embroidered work, and in treasures of many colored rich damask and carpets bound with cords and made firm; in these they traded with you.

25 C orăbiile din Tars îţi aduceau mărfurile pe mare; erai în culmea bogăţiei şi slavei, în inima mărilor! -

The ships of Tarshish were your caravans for your merchandise, and you were replenished and were heavily loaded and made an imposing fleet in the heart of the seas.

26 V îslaşii tăi te duceau pe ape mari: dar un vînt dela răsărit te va sfărîma în inima mărilor!

Your rowers have brought you out into great and deep waters; the east wind has broken and wrecked you in the heart of the seas.

27 B ogăţiile tale, tîrgurile tale şi mărfurile tale, marinarii şi cîrmacii tăi, ceice îţi dreg crăpăturile corăbiilor, şi ceice fac schimb de mărfuri cu tine, toţi oamenii de război cari sînt în tine, şi toată mulţimea, care este în mijlocul tău, se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua căderii tale.

Your riches, your wares, your merchandise, your oarsmen and your pilots, your caulkers, your dealers in merchandise, and all your men of war who are in you, with all your company which is in your midst, sink in the heart of the seas on the day of your ruin!

28 T oate valurile mării se vor cutremura de ţipetele cîrmacilor tăi!

The waves and the countryside shake at the sound of the cry of your pilots.

29 Ş i toţi vîslaşii, marinarii, toţi cîrmacii de pe mare, se vor da jos din corăbii şi vor păşi pe uscat.

And down from their ships come all who handle the oar. The mariners and all the pilots of the sea stand upon the shore

30 V or striga cu glas tare din pricina ta, şi vor scoate ţipete amarnice. Îşi vor arunca ţărînă în cap şi se vor tăvăli în cenuşă.

And are heard wailing loudly over you, and they cry bitterly. They cast up dust on their heads; they wallow in ashes,

31 Î şi vor rade capul din pricina ta, şi se vor îmbrăca în saci, te vor plînge cu sufletul amărît, şi cu mîhnire mare.

And they make themselves bald for you and gird themselves with sackcloth, and they weep over you in bitterness of heart and with bitter mourning and wailing.

32 Î n durerea lor, vor face un cîntec de jale asupra ta, te vor boci, şi vor zice:,, Cine era ca Tirul, cel nimicit în mijlocul mării?``

And in their wailing they take up a lamentation for you and lament over you, saying, Who was ever like Tyre, the destroyed (the annihilated), in the heart of the sea?

33 C înd ieşeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belşugul avuţiilor şi mărfurilor tale, îmbogăţeai pe împăraţii pămîntului.

When your wares came forth from the seas, you met the desire, the demand, and the necessities of many people; you enriched the kings of the earth with your abundant wealth and merchandise.

34 A cum însă eşti sfărîmat de mări, negoţul tău a pierit în adîncimea apelor, şi toată mulţimea ta de oameni s'a cufundat odată cu tine!

Now you are shattered by the seas in the depths of the waters; your merchandise and all your crew have gone down with you.

35 T oţi locuitorii ostroavelor stau înmărmuriţi din pricina ta, împăraţii lor stau cu părul vîlvoi de groază, şi le tremură faţa!

All the inhabitants of the isles and coastlands are astonished and appalled at you, and their kings are horribly frightened and shudder greatly; their faces quiver.

36 N egustorii popoarelor fluieră asupra ta! Eşti nimicit de tot, şi te-ai dus pentru totdeauna!``

The merchants among the people hiss over you; you have become a horror and a source of terrors. You shall be no more.