1 C uvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:
The word of the Lord came again to me, saying,
2 „ Fiul omului, rosteşte o cântare de jale despre Tir!
Now you, son of man, take up a lamentation over Tyre,
3 S pune-i Tirului, care locuieşte la intrarea mării şi face negoţ cu popoarele din ostroavele cele multe, că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Tirule, tu ziceai: ‘Sunt de o frumuseţe desăvârşită!’
And say to Tyre, O you who dwell at the entrance to the sea, who are merchant of the peoples of many islands and coastlands, thus says the Lord God: O Tyre, you have thought and said, I am perfect in beauty.
4 H otarele îţi erau în inima mării, iar constructorii tăi te făcuseră desăvârşit de frumos.
Your borders are in the heart of the seas; your builders have perfected your beauty.
5 Î ţi căptuşiseră toate laturile corăbiei cu lemn de pin din Senir, iar din cedrii de Liban îţi făcuseră un catarg.
They have made all your planks and boards of fir trees from Senir; they have taken a cedar from Lebanon to make a mast for you.
6 D in stejari de Başan îţi făcuseră vâsle, iar puntea ţi-o făcuseră din chiparos de pe ţărmul Chitimului, încrustat cu fildeş.
Of the oaks of Bashan they have made your oars; they have made your deck and benches of boxwood from the coasts of Cyprus, inlaid with ivory.
7 D in in subţire şi brodat, adus din Egipt, îţi era vela, slujindu-ţi şi drept steag. Din pânză albastră şi purpurie, adusă din ostroavele Elişa, îţi era tenda.
Of fine linen with embroidered work from Egypt was your sail, that it might be an ensign for you; blue and purple from the coasts of Elishah was the awning which covered you.
8 L ocuitorii din Sidon şi din Arvad îţi erau vâslaşi şi cei mai înţelepţi din Tir îţi slujeau ca marinari.
The inhabitants of Sidon and of Arvad were your oarsmen; your skilled and wise men, O Tyre, were in you; they were your pilots.
9 M eşterii cu vechime şi iscusiţi din Ghebal îţi dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii lor treceau pe la tine ca să facă schimb de mărfuri.
The old men of Gebal and its skilled and wise men in you were your calkers; all the ships of the sea with their mariners were in you to deal in your merchandise and trading.
10 C ei din Persia, din Lud şi din Put slujeau ca ostaşi în armata ta; ei îşi atârnau scutul şi coiful pe zidurile tale şi îţi dădeau astfel strălucire.
Persia and Lud and Put were in your army as your men of war; they hung the shield and helmet in you; they gave you beauty and splendor.
11 B ărbaţii din Arvad şi Helek stăteau de jur împrejur pe zidurile tale, iar cei din Gamad erau aşezaţi în turnurile tale. Ei îşi atârnau scuturile pe zidurile tale, de jur împrejur, şi îţi desăvârşeau astfel frumuseţea.
The men of Arvad with your army were upon your walls round about and valorous men were in your towers; they hung their shields upon your walls round about; they have perfected your beauty and splendor.
12 T arşişul făcea negoţ cu tine pentru că aveai din belşug tot felul de mărfuri. El îţi oferea în schimbul produselor tale argint, fier, cositor şi plumb.
Tarshish carried on traffic with you because of the abundance of your riches of all kinds; with silver, iron, tin, and lead they traded for your wares.
13 I avanul, Tubalul şi Meşekul făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale sclavi şi vase de bronz.
Javan (Greece), Tubal, and Meshech traded with you. They exchanged the lives of men and vessels of bronze for your merchandise.
14 C ei din Bet-Togarma îţi oferea în schimbul produselor tale cai, armăsari de luptă şi catâri.
They of the house of Togarmah (Armenia) traded for your wares with horses, cavalry horses, and mules.
15 R odaniţii făceau negoţ cu tine şi multe alte ostroave aveau parte de marfa ta; ei îţi dădeau în schimb ca plată coarne de fildeş şi de abanos.
The men of Dedan traded with you; many islands and coastlands were your own markets; they brought you in payment or as presents ivory tusks and ebony.
16 A ramul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti, oferindu-ţi în schimbul produselor tale smarald, purpură, haine brodate, in subţire, coral şi rubin.
Aram (Syria or Mesopotamia) and Edom traded with you because of the multitude of the wares of your making. They exchanged for your merchandise emeralds, purple, embroidered work, fine linen, coral, and agate or rubies.
17 I uda şi ţara lui Israel făcea negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale grâu de Minit, panag, miere, ulei şi balsam.
Judah and the land of Israel, they were your traders; they exchanged in your market wheat of Minnith, olives or early figs, honey, oil, and balm.
18 D amascul făcea negoţ cu tine pentru că aveai o mulţime de bunuri meşteşugăreşti şi tot felul de mărfuri din belşug. El îţi oferea vin de Helbon şi lână de Ţahar.
Damascus traded with you because of the abundance of supplies of your handiworks and the immense wealth of every kind, with wine of Helbon and white wool.
19 D aniţii şi grecii din Uzal făceau negoţ cu tine; în schimbul produselor tale îţi dădeau fier prelucrat, casia şi trestie plăcut mirositoare.
Vedan also and Javan traded with yarn from Uzal for your wares; wrought iron, cassia, and calamus were exchanged for your merchandise.
20 D edan făcea negoţ cu tine cu învelitori pentru şei.
Dedan supplied you with precious cloths for riding.
21 A rabia şi toţi prinţii Chedarului erau şi ei printre cei cu care făceai negoţ; ei îţi aduceau oi, berbeci şi capre.
Arabia and all the princes of Kedar, they were the merchants in lambs, rams, and goats favored by you; in these they traded with you.
22 N egustorii din Şeba şi Rama făceau negoţ cu tine, oferindu-ţi în schimbul produselor tale ce era mai bun din tot felul de arome, tot felul de pietre scumpe şi aur.
The merchants of Sheba and Raamah traded with you; they exchanged for your wares the choicest of all kinds of spices and all precious stones and gold.
23 H aran, Cane, Eden şi negustorii din Şeba, Asiria şi Chilmad făceau negoţ cu tine.
Haran and Canneh and Eden, the merchants of Sheba, Asshur, and Chilmad were your traders.
24 E i făceau negoţ cu tine, aducând în pieţele tale haine scumpe, materiale de culoare albastră, veşminte brodate, veşminte colorate, legate cu funii împletite şi strâns înnodate.
These traded with you in choice fabrics, in bales of garments of blue and embroidered work, and in treasures of many colored rich damask and carpets bound with cords and made firm; in these they traded with you.
25 C orăbiile de Tarşiş călătoreau ducându-ţi marfa. Erai umplut şi încărcat din plin în inima mărilor.
The ships of Tarshish were your caravans for your merchandise, and you were replenished and were heavily loaded and made an imposing fleet in the heart of the seas.
26 V âslaşii te duseseră la ape adânci, dar vântul de răsărit te va sfărâma în inima mărilor.
Your rowers have brought you out into great and deep waters; the east wind has broken and wrecked you in the heart of the seas.
27 B ogăţia ta, produsele tale, marfa ta, marinarii tăi, cârmacii tăi, cei ce-ţi dregeau fisurile, cei ce făceau schimb de mărfuri cu tine, toţi ostaşii pe care-i aveai şi toată mulţimea din mijlocul tău se vor prăbuşi în inima mărilor, în ziua scufundării tale.
Your riches, your wares, your merchandise, your oarsmen and your pilots, your caulkers, your dealers in merchandise, and all your men of war who are in you, with all your company which is in your midst, sink in the heart of the seas on the day of your ruin!
28 L a vuietul ţipetelor cârmacilor tăi ostroavele se vor cutremura.
The waves and the countryside shake at the sound of the cry of your pilots.
29 T oţi cei ce trag la rame, marinarii şi toţi cârmacii de pe mare, se vor da jos din corăbiile lor şi vor sta pe ţărm.
And down from their ships come all who handle the oar. The mariners and all the pilots of the sea stand upon the shore
30 V or striga cu glas tare din pricina ta şi se vor tângui cu amărăciune; îşi vor arunca cu ţărână pe cap şi se vor tăvăli în cenuşă.
And are heard wailing loudly over you, and they cry bitterly. They cast up dust on their heads; they wallow in ashes,
31 S e vor rade pe cap din pricina ta şi se vor îmbrăca cu saci; te vor plânge cu sufletul amărât, bocind cu amar.
And they make themselves bald for you and gird themselves with sackcloth, and they weep over you in bitterness of heart and with bitter mourning and wailing.
32 Î n tânguirea lor, vor face o cântare de jale cu privire la tine şi te vor boci astfel: ‘Cine era ca Tir, ca cel ce zace acum în mijlocul mării?’
And in their wailing they take up a lamentation for you and lament over you, saying, Who was ever like Tyre, the destroyed (the annihilated), in the heart of the sea?
33 C ând ieşeau mărfurile tale din mijlocul mărilor, săturai multe popoare. Prin mulţimea bogăţiilor şi produselor tale îi îmbogăţeai pe regii pământului.
When your wares came forth from the seas, you met the desire, the demand, and the necessities of many people; you enriched the kings of the earth with your abundant wealth and merchandise.
34 A cum însă eşti sfărâmat de mări, în adâncurile apelor. Încărcătura ta şi toată mulţimea din mijlocul tău s-au scufundat odată cu tine.
Now you are shattered by the seas in the depths of the waters; your merchandise and all your crew have gone down with you.
35 T oţi locuitorii ostroavelor sunt înmărmuriţi din pricina ta; regilor lor li s-a zbârlit părul de groază şi li s-au înspăimântat feţele.
All the inhabitants of the isles and coastlands are astonished and appalled at you, and their kings are horribly frightened and shudder greatly; their faces quiver.
36 N egustorii popoarelor fluieră de uimire din pricina ta. Ai parte de un sfârşit îngrozitor şi nu vei mai exista niciodată!»“
The merchants among the people hiss over you; you have become a horror and a source of terrors. You shall be no more.