1 A cestea sunt numele israeliţilor care au venit în Egipt împreună cu Iacov şi împreună cu familiile lor:

These are the names of the sons of Israel who came into Egypt with Jacob, each with his household:

2 R uben, Simeon, Levi şi Iuda,

Reuben, Simeon, Levi, and Judah,

3 I sahar, Zabulon şi Beniamin,

Issachar, Zebulun, and Benjamin,

4 D an şi Neftali, Gad şi Aşer.

Dan and Naphtali, Gad and Asher.

5 T oţi urmaşii lui Iacov erau în număr de şaptezeci. Iosif se afla deja în Egipt.

All the offspring of Jacob were seventy persons; Joseph was already in Egypt.

6 D upă o vreme, Iosif a murit; apoi au murit toţi fraţii săi şi toată generaţia de atunci.

Then Joseph died, and all his brothers and all that generation.

7 I sraeliţii s-au înmulţit foarte mult; ei au devenit numeroşi şi au ajuns puternici, astfel încât ţara s-a umplut de ei.

But the descendants of Israel were fruitful and increased abundantly; they multiplied and grew exceedingly strong, and the land was full of them.

8 P este Egipt s-a ridicat un nou monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

Now a new king arose over Egypt who did not know Joseph.

9 E l a zis poporului său: „Iată că poporul israeliţilor este prea mare şi prea puternic pentru noi.

He said to his people, Behold, the Israelites are too many and too mighty for us '> outnumber us both in people and in strength].

10 H aideţi să ne purtăm cu dibăcie faţă de ei, căci altfel se vor înmulţi şi, dacă se va întâmpla să fim în război, s-ar putea să li se alăture duşmanilor noştri, să lupte împotriva noastră şi să fugă din ţară.“

Come, let us deal shrewdly with them, lest they multiply more and, should war befall us, they join our enemies, fight against us, and escape out of the land.

11 A stfel, au pus peste ei supraveghetori de sclavi, ca să-i asuprească prin poveri grele; în acest fel au zidit Pitomul şi Ramsesul ca cetăţi cu hambare pentru Faraon.

So they set over taskmasters to afflict and oppress them with burdens. And built Pithom and Rameses as store cities for Pharaoh.

12 Î nsă cu cât erau ei mai asupriţi, cu atât se înmulţeau şi se răspândeau mai mult; egiptenii au ajuns să se teamă de israeliţi

But the more oppressed them, the more they multiplied and expanded, so that were vexed and alarmed because of the Israelites.

13 ş i i-au supus la o muncă foarte grea;

And the Egyptians reduced the Israelites to severe slavery.

14 l e-au făcut vieţile amare, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor şi la tot felul de lucrări pe câmp. În toate sarcinile pe care le dădeau israeliţilor, egiptenii erau foarte aspri.

They made their lives bitter with hard service in mortar, brick, and all kinds of work in the field. All their service was with harshness and severity.

15 M onarhul Egiptului le-a zis moaşelor evreilor (pe una o chema Şifra, iar pe cealaltă Pua):

Then the king of Egypt said to the Hebrew midwives, of whom one was named Shiprah and the other Puah,

16 „ Când vă veţi împlini slujba de moaşe la femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă cel care se va naşte va fi băiat, omorâţi-l, dar dacă va fi fată, lăsaţi-o să trăiască.“

When you act as midwives to the Hebrew women and see them on the birthstool, if it is a son, you shall kill him; but if it is a daughter, she shall live.

17 Î nsă moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut cum le-a poruncit monarhul Egiptului, ci au lăsat şi băieţii să trăiască.

But the midwives feared God and did not do as the king of Egypt commanded, but let the male babies live.

18 M onarhul Egiptului le-a chemat pe moaşe şi le-a întrebat: – De ce aţi făcut acest lucru şi i-aţi lăsat şi pe băieţi să trăiască?

So the king of Egypt called for the midwives and said to them, Why have you done this thing and allowed the male children to live?

19 M oaşele i-au răspuns lui Faraon: – Deoarece femeile evreilor nu sunt ca şi femeile egiptene; ele sunt vânjoase şi nasc înainte ca moaşa să ajungă la ele.

The midwives answered Pharaoh, Because the Hebrew women are not like the Egyptian women; they are vigorous and quickly delivered; their babies are born before the midwife comes to them.

20 D umnezeu le-a făcut bine moaşelor, iar poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.

So God dealt well with the midwives and the people multiplied and became very strong.

21 P entru că moaşele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii.

And because the midwives revered and feared God, He made them households.

22 A poi Faraon a poruncit întregului său popor: „Aruncaţi în Nil orice băiat care li se va naşte evreilor! Doar pe fete să le lăsaţi să trăiască!“

Then Pharaoh charged all his people, saying, Every son born you shall cast into the river, but every daughter you shall allow to live.