1 A cestea sunt numele israeliţilor care au venit în Egipt împreună cu Iacov şi împreună cu familiile lor:

Éstos son los nombres de los hijos de Israel que entraron con Jacob en Egipto. Cada uno de ellos entró con su familia:

2 R uben, Simeon, Levi şi Iuda,

Rubén, Simeón, Leví, Judá,

3 I sahar, Zabulon şi Beniamin,

Isacar, Zabulón, Benjamín,

4 D an şi Neftali, Gad şi Aşer.

Dan, Neftalí, Gad y Aser.

5 T oţi urmaşii lui Iacov erau în număr de şaptezeci. Iosif se afla deja în Egipt.

Todos los hijos que le nacieron a Jacob fueron setenta. José ya estaba en Egipto.

6 D upă o vreme, Iosif a murit; apoi au murit toţi fraţii săi şi toată generaţia de atunci.

Y murió José, y todos sus hermanos y toda aquella generación,

7 I sraeliţii s-au înmulţit foarte mult; ei au devenit numeroşi şi au ajuns puternici, astfel încât ţara s-a umplut de ei.

y los hijos de Israel se reprodujeron y se multiplicaron, y aumentaron bastante en número y en fuerza, y el país se saturó de ellos.

8 P este Egipt s-a ridicat un nou monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

Mientras tanto, en Egipto surgió un nuevo rey que no había conocido a José, y le dijo a su pueblo:

9 E l a zis poporului său: „Iată că poporul israeliţilor este prea mare şi prea puternic pentru noi.

«Como pueden ver, el pueblo de los hijos de Israel es más numeroso y más fuerte que nosotros.

10 H aideţi să ne purtăm cu dibăcie faţă de ei, căci altfel se vor înmulţi şi, dacă se va întâmpla să fim în război, s-ar putea să li se alăture duşmanilor noştri, să lupte împotriva noastră şi să fugă din ţară.“

Así que debemos tratarlos con mucha sabiduría para que no sigan multiplicándose. Puede suceder que, en caso de guerra, ellos también se alíen con nuestros enemigos y peleen contra nosotros, y se vayan del país.»

11 A stfel, au pus peste ei supraveghetori de sclavi, ca să-i asuprească prin poveri grele; în acest fel au zidit Pitomul şi Ramsesul ca cetăţi cu hambare pentru Faraon.

Entonces los egipcios pusieron sobre los israelitas a comisarios de tributos para que los afligieran con sus trabajos. Así los israelitas construyeron para el faraón Pitón y Ramesés, que eran ciudades de almacenaje.

12 Î nsă cu cât erau ei mai asupriţi, cu atât se înmulţeau şi se răspândeau mai mult; egiptenii au ajuns să se teamă de israeliţi

Pero mientras más los oprimían, más se multiplicaban y crecían, de modo que los egipcios sentían temor de los hijos de Israel.

13 ş i i-au supus la o muncă foarte grea;

Por eso los egipcios sometieron a los hijos de Israel a una cruel servidumbre.

14 l e-au făcut vieţile amare, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor şi la tot felul de lucrări pe câmp. În toate sarcinile pe care le dădeau israeliţilor, egiptenii erau foarte aspri.

Les amargaron la vida y sin piedad los obligaron a hacer barro y ladrillos, y todas las labores del campo y toda clase de trabajos pesados.

15 M onarhul Egiptului le-a zis moaşelor evreilor (pe una o chema Şifra, iar pe cealaltă Pua):

Además, el rey de Egipto habló con Sifra y Fúa, que eran las parteras de las hebreas, y les dijo:

16 „ Când vă veţi împlini slujba de moaşe la femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă cel care se va naşte va fi băiat, omorâţi-l, dar dacă va fi fată, lăsaţi-o să trăiască.“

«Cuando ustedes ayuden a las hebreas en sus partos, fíjense en el sexo. Si es niño, mátenlo; si es niña, déjenla vivir.»

17 Î nsă moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut cum le-a poruncit monarhul Egiptului, ci au lăsat şi băieţii să trăiască.

Pero las parteras temieron a Dios, y no hicieron lo que el rey de Egipto les mandó, sino que les salvaron la vida a los niños.

18 M onarhul Egiptului le-a chemat pe moaşe şi le-a întrebat: – De ce aţi făcut acest lucru şi i-aţi lăsat şi pe băieţi să trăiască?

Entonces el rey de Egipto mandó a llamar a las parteras, y les dijo: «¿Por qué han hecho esto de salvarles la vida a los niños?»

19 M oaşele i-au răspuns lui Faraon: – Deoarece femeile evreilor nu sunt ca şi femeile egiptene; ele sunt vânjoase şi nasc înainte ca moaşa să ajungă la ele.

Y las parteras le respondieron: «Es que las hebreas no son como las egipcias. Son mujeres robustas, y dan a luz antes de que la partera llegue a ayudarlas.»

20 D umnezeu le-a făcut bine moaşelor, iar poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.

Y Dios trató bien a las parteras, y el pueblo llegó a ser cada vez más numeroso y más fuerte.

21 P entru că moaşele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii.

Y como las parteras tuvieron temor de Dios, él hizo que sus familias prosperaran.

22 A poi Faraon a poruncit întregului său popor: „Aruncaţi în Nil orice băiat care li se va naşte evreilor! Doar pe fete să le lăsaţi să trăiască!“

Pero el faraón ordenó a todo su pueblo: «Echen al río a todos los niños que nazcan, pero dejen con vida a todas las niñas.»