1 I ov a răspuns:

Cuando Sofar terminó de hablar, Job le respondió:

2 „ Ascultaţi cu atenţie cuvintele mele! Aceasta este mângâierea pe care v-o cer.

«Escuchen con atención lo que voy a decir; concédanme este pequeño consuelo.

3 L ăsaţi-mă să vorbesc, iar atunci când voi termina, vă puteţi bate joc.

Ténganme un poco de paciencia mientras hablo, y cuando termine, atáquenme cuanto quieran.

4 E ste plângerea mea adresată unui om? Şi de ce n-aş fi nerăbdător?

¿Acaso me han oído quejarme de otro hombre? ¿Acaso no tengo derecho a sentirme angustiado?

5 P riviţi-mă, miraţi-vă şi puneţi-vă mâna la gură!

¡Miren la piltrafa en que me he convertido! ¡Cúbranse la boca para no gritar de espanto!

6 C ând mă gândesc la acestea mă înspăimânt şi un tremur îmi cuprinde trupul.

Cuando pienso en esto, no puedo creerlo; el horror estremece todo mi cuerpo.

7 D e ce trăiesc cei răi, de ce ajung la bătrâneţe şi se întăresc în putere?

¿Por qué prosperan los malvados, Y llegan a viejos amasando fortunas?

8 Î şi văd copiii aşezaţi în jurul lor şi urmaşii cum propăşesc sub ochii lor.

Ven crecer a sus hijos, fuertes y robustos, y se alegran también cuando nacen sus nietos.

9 C asele lor sunt în siguranţă, fără teamă, nici o nuia a lui Dumnezeu nu este asupra lor.

Ningún mal amenaza sus mansiones, porque Dios no les envía ningún mal.

10 T aurii lor sunt întotdeauna prăsitori, vacile lor zămislesc şi niciodată nu leapădă.

Sus toros siempre fecundan a las vacas, y éstas paren sin que sus crías se malogren.

11 Î şi lasă copilaşii să se împrăştie ca o turmă şi copiii lor zburdă pe lângă ei.

Sus hijos retozan como corderitos, saltan por el campo sin ningún temor.

12 E i cântă la tamburină şi harfă şi se bucură la sunetul fluierului.

Danzan al son de la lira y de los tambores; saltan felices al son de la flauta.

13 E i îşi trăiesc zilele în bunăstare şi se coboară în Locuinţa Morţilor în pace.

Pasan la vida en gran prosperidad, y sin sobresaltos bajan al sepulcro.

14 Î i zic lui Dumnezeu: «Pleacă de la noi! Nu vrem să cunoaştem căile Tale.

A Dios le dicen: “¡Apártate de nosotros! ¡No queremos saber nada de tus caminos!

15 C ine este Cel Atotputernic ca să-I slujim? Ce câştigăm dacă ne rugăm Lui?»

Eres el Todopoderoso, pero no queremos servirte. Nada ganamos con elevar a ti nuestros ruegos.”

16 N u se bucură ei de bunăstarea lor? Departe de mine însă sfatul celor răi!

¡Y no saben que prosperar no está en sus manos! ¡Lejos esté de mí juntarme con esos malvados!

17 D e câte ori li se stinge candela celor răi şi vine nenorocirea peste cei ca ei? Le dă Dumnezeu dureri în mânia Lui?

»¿Cuántas veces se ha apagado la luz de los impíos? ¿Cuándo les ha sobrevenido una desgracia? ¿Cuándo Dios, en su ira, los ha castigado?

18 S unt ei ca paiul înaintea vântului şi ca pleava luată de furtună?

¿Acaso el viento los arrebata como paja, o el torbellino se los lleva como tamo?

19 V oi ziceţi: «Dumnezeu păstrează pedeapsa pentru copiii lor!» Însă el, cel nelegiuit, ar trebui pedepsit, ca astfel să-şi dea seama!

Dicen que “Dios tiene reservado para los hijos el pago por la maldad que sus padres cometieron”, ¡pero son los padres los que merecen el castigo, para que sepan y escarmienten!

20 O chii lui să vadă nimicirea lui şi el să bea din mânia Celui Atotputernic.

Sería bueno verlos quebrantados y sufriendo, y bebiendo el enojo del Señor.

21 C ăci ce-i pasă lui de familia pe care o lasă în urmă, când numărul lunilor lui au ajuns la capăt?

Porque, si sabe que sus días están contados, ¿qué le puede importar lo que sufra su familia?

22 Î l va învăţa cineva pe Dumnezeu cunoştinţa, pe El, Cel Care judecă pe cei înălţaţi?

»Pero, ¿quién puede impartir a Dios sabiduría, si es él quien juzga a los más encumbrados?

23 U n om moare în plină putere, în deplină siguranţă şi fără greutăţi,

Hay quienes mueren en plena juventud, llenos de salud, de vida y de felicidad,

24 c u trupul plin de grăsime şi cu măduva mustind în oasele lui.

disfrutando de abundancia de leche, con su cuerpo rebosante de gordura.

25 I ar un altul moare cu amărăciune în suflet, fără să fi gustat niciodată fericirea.

Otros, en cambio, mueren llenos de amargura, sin haber disfrutado de una buena comida.

26 T otuşi amândoi stau în ţărână şi viermii îi acoperă.

Pero unos y otros bajarán al sepulcro, en donde acabarán cubiertos de gusanos.

27 Ş tiu bine ce gândiţi, planurile prin care vreţi să-mi faceţi rău.

»Yo sé bien qué es lo que piensan de mí; yo sé de sus planes para hacerme violencia.

28 V oi ziceţi: «Unde este casa celui mare? Unde este cortul locuinţei celor răi?»

Por eso dicen: “¿Dónde está la casa del magnate? ¿Qué pasó con la mansión de ese malvado?”

29 N u i-aţi întrebat pe cei ce călătoresc şi n-aţi luat voi aminte la mărturia lor,

¿Por qué no les preguntan a los que pasan? ¿Por qué no hacen caso de sus respuestas?

30 p otrivit căreia cel rău e cruţat în ziua nenorocirii şi scăpat în ziua mâniei?

Al malvado no le afecta que Dios se enoje, pues llegado el castigo siempre sale bien librado.

31 C ine îl mustră în faţă pentru purtarea lui? Cine îl răsplăteşte pentru ce a făcut?

¿Y quién puede echarle en cara sus decisiones? ¿Y quién le hara pagar por todo el mal que hizo?

32 C ând e dus în groapă, i se pune o strajă la mormânt.

Un día será llevado al sepulcro, y sobre su tumba habrá vigilantes.

33 B ulgării din vale îi sunt dulci; toţi oamenii merg după el şi o mulţime fără număr merge înaintea lui.

Los terrones del valle le sabrán a miel; mucha gente irá tras el cortejo, y muchos más le precederán.

34 D eci cum mă veţi mângâia voi cu vorbe deşarte? Ce mai rămâne din răspunsurile voastre decât minciună?“

»¡En vano intentan consolarme con palabras huecas! ¡Sus respuestas no son más que falacias!»